Averea lui Eugen Tomac: două case în Belgia, niciuna în țară

Eugen Tomac, desemnat prim-ministru de președintele Nicușor Dan, nu deține nicio locuință în România, conform ultimei declarații de avere depuse în 2024. Liderul Partidului Mișcarea Populară figurează însă cu două proprietăți imobiliare în Belgia, două terenuri intravilane în țară și economii de aproximativ 100.000 de euro.

Decizia de la Cotroceni vine după plecarea lui Ilie Bolojan din fruntea Executivului și marchează un moment neașteptat în peisajul politic românesc. Liderul PMP, europarlamentar la al doilea mandat și apropiat istoric al lui Traian Băsescu, va trebui să obțină votul Parlamentului pentru a-și forma echipa guvernamentală, anunțată deja drept un cabinet tehnic.

Imobiliarele lui Eugen Tomac: două proprietăți în Belgia, niciuna în România

Cea mai vizibilă particularitate a averii premierului desemnat ține de patrimoniul imobiliar. Eugen Tomac nu figurează cu nicio locuință pe teritoriul României, ceea ce este un caz rar în rândul liderilor politici de prim rang. Singurele bunuri imobiliare aflate în țară sunt două terenuri intravilane.

Primul teren, cu o suprafață de 1.300 de metri pătrați, este situat în localitatea 23 August din județul Constanța, zonă cu potențial turistic și rezidențial datorită apropierii de litoralul Mării Negre. Al doilea, mai mare, are 3.886 de metri pătrați și se află în satul Bârnadu, județul Neamț, în apropierea Cheilor Bicazului, una dintre zonele turistice cele mai apreciate ale Carpaților Orientali.

Patrimoniul din Belgia: apartament în Bruxelles și casă în Charleroi

Împreună cu soția sa, Diana Postică, Eugen Tomac deține două locuințe achiziționate în Belgia. Prima proprietate este un apartament de 95 de metri pătrați cumpărat în 2021 în Bruxelles, capitala europeană unde Tomac își desfășoară activitatea de europarlamentar.

A doua proprietate este o casă mai spațioasă, de 353 de metri pătrați, achiziționată în 2023 în Charleroi, oraș belgian situat la aproximativ o oră de Bruxelles. Suprafața totală a celor două imobile depășește 440 de metri pătrați, mult peste media locuințelor europarlamentarilor români care își stabilesc reședința secundară în vecinătatea instituțiilor europene.

Conturile, criptomonedele și împrumutul de 500.000 de lei către PMP

Pe lângă imobile, declarația de avere a lui Eugen Tomac arată un portofoliu diversificat de active financiare. Liderul PMP figurează cu economii care variază între 100.000 și 130.000 de euro, în funcție de modul în care diverse publicații au interpretat documentul oficial.

Cauta printre oportunitati de afaceri in Romania.

Sumele sunt distribuite între conturi bancare curente, depozite la termen și fonduri de investiții. Această diversificare sugerează o strategie de gestiune patrimonială care combină lichiditatea cu instrumente cu randament mai ridicat, o abordare comună în rândul oficialilor care lucrează în Bruxelles și au acces la piața financiară europeană.

Expunere pe criptomonede între 25.000 și 28.620 de dolari

Un element mai puțin obișnuit în declarațiile de avere ale politicienilor români îl reprezintă investițiile în criptomonede. Eugen Tomac figurează cu active digitale evaluate între 25.000 și 28.620 de dolari, diferența fiind explicabilă prin volatilitatea pieței și prin momentul în care a fost realizată evaluarea.

Tot la capitolul finanțe, declarația menționează un împrumut de 500.000 de lei acordat de Tomac către Partidul Mișcarea Populară pentru campania electorală din 2024, alături de datorii personale către persoane fizice de aproximativ 50.000 de euro și credite bancare estimate la 300.000 de euro.

Salariul lui Eugen Tomac ca europarlamentar și sursele de venit

Activitatea de europarlamentar reprezintă principala sursă de venit a premierului desemnat. Eugen Tomac încasează lunar un salariu net de aproximativ 8.000 de euro, sumă care îl plasează în categoria de top a veniturilor politice declarate în România.

Indemnizația membrilor Parlamentului European este una dintre cele mai consistente raportat la salariul mediu românesc. Dacă obține votul de încredere al Parlamentului de la București, Tomac va trebui să renunțe la mandatul european și implicit la această sursă de venit, urmând să primească indemnizația de prim-ministru, mai mică în valoare absolută.

Autoturismele declarate sunt mai puțin spectaculoase decât patrimoniul imobiliar: un Audi Q5 fabricat în 2016 și o Dacia Sandero din 2020. Combinația sugerează un stil de viață funcțional, fără ostentație, care contrastează cu zvonurile despre averi opulente atribuite altor lideri politici români.

Cine este Eugen Tomac: de la Basarabia la Palatul Victoria

Născut pe 27 iunie 1981 în localitatea Babele, din sudul Basarabiei, regiunea Ismail, Eugen Tomac a venit în România la 17 ani, prin programul de burse pentru etnicii români din afara granițelor. Traseul său personal reflectă o legătură directă cu comunitatea românilor de pretutindeni, temă care i-a marcat întreaga carieră publică.

Vezi si directorul complet de firme din Romania.

A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București în 2003, urmând apoi o ascensiune rapidă în administrația publică. În 2006, la doar 25 de ani, a devenit expert în Administrația Prezidențială condusă de Traian Băsescu, responsabil pentru relația cu românii din afara granițelor.

Cariera administrativă și parlamentară

Între 2009 și 2012, Tomac a ocupat funcția de secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, o poziție executivă care i-a consolidat statutul de specialist în problemele diasporei și ale comunităților istorice românești din vecinătate. În decembrie 2012 a fost ales deputat în circumscripția Diaspora pe listele PDL.

Pasul către politica de partid a venit în iulie 2013, când a demisionat din PDL pentru a se alătura Partidului Mișcarea Populară, formațiune înființată în jurul lui Traian Băsescu după încheierea celui de-al doilea mandat prezidențial.

Parcursul politic al lui Eugen Tomac: din PDL în PMP și ascensiunea după Băsescu

Eugen Tomac a fost ales președinte al PMP în 2018, după retragerea lui Traian Băsescu de la conducerea partidului. Mandatul său la vârful formațiunii a fost marcat de tensiuni interne, dar și de o linie politică ce a încercat să combine valorile conservatoare cu poziționarea ferm pro-occidentală.

Rezultatele electorale sub conducerea sa au fost însă modeste. La alegerile legislative, PMP nu a depășit pragul parlamentar, obținând un scor de 4,94 procente, foarte aproape de cele 5 procente necesare pentru intrarea în Parlament. Această performanță l-a determinat pe Tomac să caute alianțe strategice pentru scrutinele ulterioare.

Validarea contestată a mandatului de președinte PMP

În februarie 2022, Tomac a fost reales președinte PMP la Congresul extraordinar de la Sinaia, însă alegerile au fost contestate intern. Disputele juridice s-au întins pe mai mulți ani, până când, în 2025, Tribunalul București a confirmat definitiv validitatea alegerilor sale ca președinte al partidului.

Informatii suplimentare gasesti in sectiunea servicii profesionale disponibile.

Pe plan european, Tomac și-a construit o carieră solidă. A devenit europarlamentar în iulie 2019 și a fost reales în 2024 pe lista alianței USR-PMP-Forța Dreptei, formulă politică ce a reunit forțele de centru-dreapta pentru scrutinul european. În octombrie 2025 a fost numit consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu românii de pretutindeni.

Provocările lui Eugen Tomac ca premier desemnat: Guvern tehnic și votul din Parlament

Desemnarea lui Eugen Tomac vine într-un context politic complicat, după demisia lui Ilie Bolojan. Președintele Nicușor Dan a invocat, în argumentarea alegerii, "și independența, și experiența, și valorile care îl definesc pentru această poziție", punând accent pe profilul de lider care nu este perceput drept marionetă a marilor partide.

Tomac și-a anunțat intenția de a forma un Guvern tehnic, formulă care presupune ca miniștrii să fie selectați pe criterii de expertiză profesională, nu pe baza apartenenței politice. Această opțiune este de obicei preferată în perioade de criză sau de fragmentare parlamentară severă, când partidele nu reușesc să se înțeleagă asupra unei coaliții clasice.

Ce urmează: votul de încredere și renunțarea la mandatul european

Pentru ca guvernul propus să devină funcțional, Parlamentul trebuie să acorde votul de încredere echipei prezentate de Tomac. Dacă obține majoritatea necesară, premierul desemnat va fi nevoit să renunțe la mandatul de europarlamentar, conform regulilor privind incompatibilitatea funcțiilor publice românești și europene.

Negocierile cu partidele parlamentare reprezintă etapa cea mai delicată. PMP nu are reprezentare proprie în Parlament, iar Tomac va trebui să convingă fie majoritatea fostă, fie să construiască o nouă formulă de sprijin politic. Profilul său de lider fără apartenență directă la marile partide poate fi un avantaj sau un handicap, în funcție de cum vor reacționa USR, PSD și PNL la propunerile sale concrete.

Cariera lui Eugen Tomac, marcată de tranziția de la administrația prezidențială băsesciană la europarlamentul european și acum la potențiala șefie a Guvernului, reflectă o ascensiune politică construită pas cu pas, fără reflectoare prea puternice. Patrimoniul său modest pentru standardele clasei politice românești ar putea deveni, paradoxal, un atu de imagine în negocierile care urmează.