Codul Urbanismului pune Capitala în fața unui test

Codul Urbanismului are șanse să fie adoptat după discuțiile de la Cotroceni, dar aplicarea referendumului inițiat de Nicușor Dan riscă să mute rapid o povară administrativă uriașă pe Primăria Generală.

Miza nu este doar politică. Pentru bucureștenii care construiesc, renovează sau depind de rețele edilitare, blocarea autorizațiilor ar însemna întârzieri directe, dosare ținute pe loc și o administrație și mai greu de folosit. Potrivit Digi24, Ciprian Ciucu cere o aplicare etapizată, într-un interval de unul sau doi ani.

De ce contează pentru București

Disputa arată diferența dintre o decizie validată politic și capacitatea reală a administrației de a o pune în practică. Referendumul inițiat în 2024 de Nicușor Dan a pus pe agendă centralizarea unor atribuții de urbanism la nivelul Primăriei Generale. Ideea urmărește mai mult control asupra dezvoltării urbane, dar presupune o schimbare majoră în fluxul de acte.

Conform Digi24, Ciprian Ciucu a avertizat la emisiunea "În fața ta" că transferul tuturor atribuțiilor privind emiterea autorizațiilor de construire, certificatelor de urbanism și documentațiilor pentru rețele edilitare ar putea crea un blocaj administrativ. Cifra invocată de primarul general este de aproape 10.000 de documente pe an.

Problema practică este simplă: dacă legea cere semnătura primarului general pentru toate aceste acte și nu permite delegarea, circuitul administrativ se poate strânge într-un singur punct. Ciucu a formulat direct riscul, spunând că nu are "timp să le semneze".

Ce s-a discutat la Cotroceni

Potrivit sursei citate, întâlnirea privind Codul Urbanismului a avut loc la Cotroceni, cu participarea președintelui, a reprezentanților partidelor din fosta coaliție și a ministrului Dezvoltării. Ciprian Ciucu a spus că, în urma acestor discuții, există premise pentru adoptarea proiectului în Parlament.

Legat de subiect: Rectorii în prim-plan: trei cazuri care arată miza funcției.

Primarul general a transmis că s-a văzut în această săptămână cu Nicușor Dan și cu ministrul Dezvoltării pentru a discuta despre Codul Urbanismului. Mesajul politic este că părțile ar fi, în linii mari, "pe aceeași pagină". Diferența apare la calendar și la mecanismul administrativ.

Codul Urbanismului este blocat în Parlament de 3 ani și are o miză financiară clară: este un jalon în PNRR, în valoare de aproape 1 miliard de euro. Termenul menționat în brief este sfârșitul lui august, până când proiectul ar trebui finalizat.

Blocajul celor 10.000 de acte

Numărul de aproape 10.000 de documente invocat de Ciucu este esențial pentru înțelegerea mizei. Nu este vorba doar despre autorizații de construire, ci și despre certificate de urbanism și alte documentații care țin de rețele edilitare. Aceste acte sunt parte din funcționarea curentă a orașului, de la proiecte imobiliare până la lucrări tehnice necesare în teren.

Dacă toate ar ajunge la Primăria Generală fără personal, proceduri și spațiu administrativ pregătite, efectul poate fi o încetinire severă a autorizării. Asta ar afecta nu doar dezvoltatorii, ci și proprietarii care au nevoie de acte pentru intervenții legale asupra imobilelor, firmele care lucrează la utilități și instituțiile care depind de avize sau documentații urbane.

Pentru cititorii care urmăresc o lucrare sau o investiție în București, termenul de urmărit este sfârșitul lui august, când proiectul ar trebui finalizat. Mai contează forma finală a legii: dacă permite delegarea, dacă stabilește o tranziție și dacă precizează clar ce se întâmplă cu dosarele aflate deja în lucru.

Citeste si: PNRR intră în etapa decisivă: banii depind de jaloane.

Soluția propusă: tranziție și o instituție nouă

Ciprian Ciucu susține că aplicarea referendumului trebuie pregătită etapizat. Varianta minimă invocată este o perioadă de tranziție de un an, dar primarul general spune că doi ani ar fi mai potriviți pentru a evita blocarea activității administrative.

Propunerea lui merge spre crearea unei "mega-instituții" de autorizare sau de urbanism-arhitectură, care să preia atribuțiile și personalul din direcțiile de specialitate ale primăriilor. O asemenea schimbare nu înseamnă doar mutarea unei semnături de la o instituție la alta. Presupune oameni transferați, proceduri comune, spații de lucru, poziții administrative și reguli clare pentru circuitul documentelor.

Aici se află testul real al Codului Urbanismului: să respecte votul exprimat prin referendum, fără să transforme centralizarea într-un filtru birocratic imposibil de trecut. O reformă de urbanism poate aduce ordine doar dacă administrația care o aplică are capacitatea de a procesa dosarele la timp.

În forma descrisă de Digi24, acordul politic pare mai aproape decât soluția tehnică. Parlamentul trebuie să decidă nu doar adoptarea Codului Urbanismului, ci și ritmul în care Capitala poate prelua atribuțiile fără să blocheze cele aproape 10.000 de documente anuale invocate de primarul general.