Salarii în România: harta veniturilor paralele

Salariul mediu net din România a fost 5.684 lei în mai 2026, dar media ascunde o ruptură majoră între domenii: IT-ul trece de 13.000 lei net, iar pescuitul și acvacultura rămân sub 2.900 lei.

Miza nu este doar cine câștigă mai mult, ci cât de puțin spune media națională despre viața reală a angajaților. Pentru un salariat din servicii, hoteluri-restaurante sau asistență socială, România salariilor mari este o fotografie îndepărtată, concentrată în câteva industrii și în câteva județe.

Media națională arată mai bine decât realitatea multor angajați

Datele pentru mai 2026 indică un salariu mediu brut de 9.483 lei și un salariu mediu net de 5.684 lei. Ambele valori au coborât față de luna precedentă: brutul cu 257 lei, iar netul cu 159 lei, potrivit datelor citate de Trend Engine.

Privită izolat, creșterea anuală de 3,2% a salariului mediu net față de mai 2025 poate părea o veste bună. Problema este că venitul real, cel care ține cont de prețuri, spune altceva. Indicele câștigului salarial real este indicat la 93,1% față de mai 2025, semn că majorările salariale nu au acoperit presiunea inflației.

Economistul Laurian Lungu a rezumat această tensiune într-o formulare citată în brief: "Per total avem o creștere, dar ca putere de cumpărare ea scade pentru că avem o inflație mare, iar salariile cresc sub rata inflației." Pentru angajați, diferența se vede în bugetul lunar, nu în media statistică.

Unde se câștigă cel mai bine: IT-ul și energia rămân departe în față

Cel mai bine plătit domeniu din datele pentru mai este cel al activităților de programare și consultanță în tehnologia informației, cu 13.150 lei net mediu. Este o valoare de peste două ori mai mare decât salariul mediu net național și arată cât de concentrată este partea superioară a pieței muncii.

Pe locul următor apare extracția petrolului brut și a gazelor naturale, cu 12.405 lei net mediu. Diferența față de media națională rămâne foarte mare, iar comparația spune ceva despre tipul de economie care plătește cel mai bine: sectoare cu productivitate ridicată, competențe rare, capital mare sau expunere la piețe mai profitabile.

Pe aceeasi tema: Rectorii în prim-plan: trei cazuri care arată miza funcției.

Potrivit datelor citate de Trend Engine, între primul domeniu din clasament și salariul mediu net pe economie există o diferență de aproape 7.500 lei lunar. Între extremele clasamentului, diferența depășește 10.000 lei net pe lună, ceea ce transformă discuția despre salarii într-una despre acces la calificare, mobilitate profesională și geografie economică.

La baza clasamentului sunt domenii cu marje mici și muncă vulnerabilă

În partea de jos a topului sunt menționate pescuitul și acvacultura, cu 2.863 lei net mediu, și alte activități de servicii, cu 2.895 lei net mediu, potrivit aceleiași sinteze de date. Brief-ul mai indică hotelurile și restaurantele, asistența socială și alte servicii printre zonele cu venituri mici.

Aceste domenii au o expunere directă la sezonalitate, costuri operaționale ridicate, productivitate greu de crescut rapid și, în multe cazuri, o forță de muncă mai ușor de înlocuit. Nu toate aceste explicații se aplică identic fiecărei firme, dar ele arată de ce salariile mici tind să se adune în aceleași ramuri ale economiei.

Pentru angajații din aceste sectoare, comparația cu media națională poate fi înșelătoare. Un salariu mediu net de 5.684 lei nu descrie nivelul de trai al lucrătorilor aflați la 2.800-2.900 lei net, mai ales când cheltuielile de bază nu scad în funcție de domeniul în care lucrează cineva.

De ce contează pentru angajați și pentru cei care caută un loc de muncă

Clasamentele salariale sunt utile doar dacă sunt citite cu prudență. Un salariu mediu pe domeniu nu garantează venitul unui angajat nou, nu arată distribuția între juniori și seniori și nu spune cât de mari sunt diferențele între companiile din aceeași industrie.

Cei care compară oferte de muncă ar trebui să verifice mai mult decât salariul afișat. Contează dacă suma este brută sau netă, dacă include bonusuri recurente sau ocazionale, dacă programul implică ture, sezon, deplasări sau ore suplimentare și dacă orașul în care se află postul are costuri mari de locuire.

Din arhiva blogului: Protecția socială trece de 325 miliarde lei: miza bugetară.

O schimbare de domeniu poate aduce venituri mai bune, dar nu instantaneu. Datele arată unde sunt salariile medii mari, nu cât de simplu este accesul către acele domenii. În IT, energie sau activități specializate, pragul de competențe poate fi ridicat, iar diferența salarială reflectă și acest filtru.

Bucureștiul trage media în sus, sud-estul rămâne în urmă

Pe hartă, Bucureștiul conduce topul salariilor medii nete, cu peste 7.600 lei lunar, conform surselor citate în brief. În partea superioară apar și județe precum Timiș, Cluj, Sibiu, Ilfov sau Argeș, în funcție de setul de date invocat.

Lista județelor cu salarii mici include Giurgiu, Suceava, Vrancea, Vaslui, Botoșani și Teleorman. Diferența dintre aceste zone și Capitală nu ține doar de salarii, ci și de structura economică locală: câte companii mari există, ce industrii domină, câtă cerere este pentru specialiști și cât de ușor se poate face naveta către centre economice mai puternice.

Pentru România, această ruptură geografică are efecte practice. Migrația internă către orașele cu salarii mai bune pune presiune pe chirii și transport, iar județele cu venituri mici rămân cu o piață a muncii mai fragilă. Datele salariale nu explică singure toate aceste fenomene, dar arată direcția în care se concentrează oportunitățile.

În această fotografie statistică, salariile mari există, dar sunt concentrate. Pentru mulți angajați, întrebarea relevantă nu este dacă România are domenii care plătesc peste 12.000 sau 13.000 lei net, ci câți oameni pot ajunge realist acolo și câte județe pot susține asemenea venituri în afara câtorva centre economice.