DIICOT a destructurat marți rețeaua de azile ilegale atribuită bihoreanului Viorel Pașca, după zeci de percheziții într-un dosar în care procurorii vorbesc despre victime ținute în dependență și aservire, fără îngrijiri minime.
Procurorii descriu o rețea construită pe vulnerabilitate
Cazul vizează locuințe în care ar fi fost găzduite sute de persoane vulnerabile, fără autorizațiile necesare pentru funcționarea unor centre sociale sau medicale. În centrul anchetei se află Viorel Pașca, cunoscut în Bihor pentru adăpostirea unor oameni cu probleme grave de sănătate, dizabilități sau lipsiți de sprijin familial.
Potrivit datelor făcute publice de anchetatori, procurorii au documentat o situație în care victimele nu ar fi beneficiat de îngrijiri minime, deși pentru găzduirea lor ar fi fost obținute sume importante. Formularea folosită în dosar, "dependență și aservire", indică mai mult decât o simplă neregulă administrativă. Ea sugerează o relație în care oameni aflați deja într-o poziție fragilă nu mai aveau control real asupra propriei vieți.
Acțiunea DIICOT a venit după zeci de percheziții desfășurate pe parcursul zilei de marți. Pentru un dosar de acest tip, numărul mare de descinderi arată că ancheta nu privește un singur imobil sau o abatere izolată, ci o structură extinsă, cu mai multe puncte de lucru și cu persoane care ar fi contribuit la menținerea sistemului.
De ce contează lipsa autorizației într-un centru pentru persoane vulnerabile
Un azil sau un centru rezidențial nu este doar o casă cu paturi. Autorizația înseamnă verificări privind spațiul, igiena, hrana, personalul, evidența beneficiarilor, accesul la servicii medicale și siguranța în caz de urgență. Fără aceste filtre, statul nu mai știe cine răspunde pentru oameni, ce îngrijiri primesc și în ce condiții trăiesc.
În cazul persoanelor cu dizabilități, al vârstnicilor sau al pacienților cu afecțiuni psihice, diferența dintre îngrijire și abandon poate fi dată de detalii aparent simple: administrarea corectă a tratamentului, schimbarea lenjeriei, alimentația adaptată, supravegherea pe timpul nopții, accesul la medic. Când aceste lucruri lipsesc, degradarea poate fi rapidă, iar victima are rareori puterea să reclame singură situația.
Pe aceeasi tema: Băncile resping acuzațiile de manipulare a ROBOR ca abuz.
Termenul "azil ilegal" poate suna tehnic, dar realitatea pe care o acoperă este concretă. Este vorba despre oameni dependenți de alții pentru hrană, medicamente, igienă și deplasare. Dacă locul în care sunt ținuți nu este controlat, iar persoanele care îl administrează urmăresc în primul rând banii, riscul de abuz crește imediat.
Statul apare în dosar printr-o tăcere greu de explicat
Un element sensibil al cazului este faptul că, înaintea intervenției procurorilor, situația fusese semnalată public: Viorel Pașca găzduia fără autorizație sute de oameni în casele sale, iar autoritățile ar fi acceptat tacit acest aranjament. Mai mult, rezumatul anchetei jurnalistice apărute anterior arăta că statul român îi trimitea pacienți.
Această parte a cazului ridică o întrebare instituțională: cum poate ajunge un om vulnerabil într-un loc neautorizat cu acceptul sau prin pasivitatea unor structuri publice? În practică, astfel de situații apar când sistemul oficial nu are suficiente locuri, când verificările sunt rare sau când responsabilitatea este împinsă de la o instituție la alta.
Pentru familii, problema este dublă. Unele caută disperat un loc pentru rude pe care nu le mai pot îngriji acasă. Altele nici nu mai există în viața beneficiarilor. În acest vid, o rețea informală poate părea soluție, până când lipsa controlului se transformă în exploatare.
Banii obținuți ar fi fost de ordinul milioanelor de lei
Anchetatorii vorbesc despre milioane de lei obținuți pe seama victimelor. Nu este vorba doar despre o acuzație morală, ci despre miza economică a unor servicii sociale scăpate de sub control. Când găzduirea unor persoane vulnerabile devine o sursă constantă de venit, iar costurile reale de îngrijire sunt reduse la minimum, diferența se transformă în profit.
Citeste si: MApN recrutează 6.763 de soldați și gradați profesioniști.
Modelul este simplu de înțeles. Beneficiarul are nevoie de acoperiș, hrană și îngrijire. Pentru acestea pot exista plăți din partea familiei, din venituri proprii, din pensii, indemnizații sau alte forme de sprijin. Dacă persoana nu primește serviciile corespunzătoare, banii nu mai cumpără protecție, ci întrețin un sistem abuziv.
Dimensiunea financiară explică și de ce astfel de cazuri sunt greu de destructurat. O rețea care produce bani poate construi dependențe, poate atrage colaboratori și poate profita de lipsa unor controale coerente. În dosarele de acest tip, abuzul nu se vede întotdeauna imediat din afară, pentru că este ascuns în spatele unei aparente activități de îngrijire.
Dosarul Pașca lovește un punct slab al sistemului social
România a mai fost zguduită de scandaluri privind centre pentru persoane vulnerabile, iar cazul Pașca se înscrie în aceeași zonă de risc: instituții depășite, controale care nu ajung la timp și beneficiari care nu au voce publică. Când victima este izolată, bolnavă sau lipsită de familie, protecția ei depinde aproape complet de reacția statului.
DIICOT intervine în cauze de criminalitate organizată și infracțiuni grave, ceea ce arată nivelul la care au fost încadrate suspiciunile. Destructurarea unei rețele nu înseamnă doar oprirea unor activități, ci și identificarea persoanelor implicate, protejarea victimelor și urmărirea circuitului banilor.
După perchezițiile de marți, miza imediată este siguranța oamenilor găsiți în aceste spații. Ei au nevoie de evaluare medicală, locuri autorizate și documente clare privind identitatea, starea de sănătate și drepturile lor. Fără această etapă, ieșirea dintr-un azil ilegal poate fi doar începutul unei alte forme de abandon.
