Consumul de cafea, inclusiv decofeinizată, este asociat cu un risc mai scăzut de ciroză, cancer hepatic și deces cauzat de boli ale ficatului, potrivit unui studiu citat de Digi24. Cercetarea nu dovedește însă că băutul cafelei previne direct aceste boli.
Miza este practică pentru adulții care beau deja cafea și se întreabă dacă obiceiul are efecte asupra sănătății. Datele sugerează o asociere favorabilă, dar autorii avertizează că rezultatele nu trebuie transformate într-o recomandare simplistă: nimeni nu ar trebui să înceapă să consume cafea doar ca măsură de protecție pentru ficat.
Pe scurt
- Studiul a fost publicat în revista Clinical Gastroenterology and Hepatology și se bazează pe date din UK Biobank.
- Cercetătorii au analizat peste 350.000 de participanți fără ciroză sau cancer hepatic la începutul cercetării.
- Participanții au fost urmăriți timp de 13 ani, iar consumul mai mare de cafea a fost asociat cu riscuri mai mici pentru mai multe boli hepatice grave.
- La cinci sau mai multe cești pe zi, riscul raportat a fost cu 32% mai mic pentru ciroză, cu 47% mai redus pentru cancer hepatic și cu 42% mai mic pentru deces cauzat de boli hepatice.
- Autorii spun că atât cafeaua cu cofeină, cât și cea decofeinizată au fost asociate cu beneficii similare.
Ce arată studiul și unde se opresc concluziile
Potrivit Digi24, cercetarea a analizat datele a peste 350.000 de persoane din UK Biobank, o bază de date folosită frecvent în studii medicale ample. Participanții nu aveau ciroză sau cancer hepatic la începutul studiului, iar evoluția lor a fost urmărită timp de 13 ani.
Rezultatele raportate sunt consistente ca direcție: persoanele care beau cinci sau mai multe cești de cafea pe zi aveau un risc cu 32% mai mic de a dezvolta ciroză, un risc cu 47% mai redus de cancer hepatic și o probabilitate cu 42% mai mică de a muri din cauza bolilor hepatice, comparativ cu cei care consumau mai puțină cafea.
Aceste cifre trebuie citite corect. Studiul vorbește despre o asociere observată într-un grup mare de participanți, nu despre o dovadă că o anumită cantitate de cafea produce automat protecție. În limbaj practic, datele indică un semnal interesant pentru cercetare și pentru discuția medicală, nu o prescripție universală.
De ce contează pentru cei care beau cafea zilnic
Pentru mulți adulți din România, cafeaua este un obicei zilnic, nu o intervenție medicală. Tocmai de aceea, informația utilă nu este că un consum ridicat ar trebui imitat, ci că persoanele care deja beau cafea și o tolerează bine pot privi aceste rezultate ca pe un element de context, nu ca pe un motiv de automedicație.
Citeste si: Bacalaureat 2026: câte încercări sunt gratuite și cât costă taxa.
Autorul principal al studiului, Ju Dong Yang, a formulat prudent concluzia: "Rezultatele noastre susțin consumul moderat de cafea în cazul persoanelor care deja o consumă și o tolerează bine". Această nuanță este esențială, deoarece beneficiile observate nu anulează posibilele efecte adverse ale cafelei pentru unele persoane.
Consumul de cafea poate fi problematic pentru cei care au sensibilitate la cofeină, tulburări de somn, palpitații sau alte afecțiuni pentru care medicul recomandă limitarea stimulentelor. Brief-ul citat de Digi24 amintește și limita considerată sigură pentru majoritatea adulților: până la 400 de miligrame de cofeină pe zi. Aceasta nu este o țintă de atins, ci un reper de prudență.
Ce ar putea explica efectul: nu doar cofeina
Un detaliu relevant al studiului este că beneficiile similare au fost observate atât pentru cafeaua cu cofeină, cât și pentru cea decofeinizată. Asta sugerează că posibilele efecte favorabile asupra ficatului nu pot fi puse doar pe seama cofeinei.
Conform datelor citate de Digi24, cercetătorii au observat la participanții care consumau mai multă cafea niveluri mai scăzute de grăsime și fier în ficat, precum și un grad redus de fibroză și inflamație hepatică. Analizele de sânge au indicat, de asemenea, niveluri mai ridicate ale proteinelor asociate cu o funcționare sănătoasă a ficatului și niveluri mai reduse ale markerilor legați de inflamație și cicatrizare.
Shelly Lu, unul dintre autorii studiului, a explicat că legătura pare să treacă prin mecanisme asociate inflamației și fibrozei. Pentru cititorul obișnuit, traducerea este simplă: cercetătorii caută să înțeleagă dacă anumite componente ale cafelei influențează procesele prin care ficatul se inflamează sau se cicatrizează în timp.
Cronologia cercetării
- Începutul studiului: participanții incluși în analiză nu aveau ciroză sau cancer hepatic.
- 13 ani: cercetătorii au urmărit evoluția participanților și apariția unor afecțiuni hepatice grave.
- 2023: un studiu citat în context estima că bolile hepatice provoacă aproximativ două milioane de decese anual, circa 4% din totalul deceselor la nivel mondial.
- 5 iulie 2026: Digi24 a relatat rezultatele studiului publicat în Clinical Gastroenterology and Hepatology.
Limita dintre obicei alimentar și recomandare medicală
Cea mai mare eroare ar fi transformarea unei asocieri statistice într-o regulă individuală. Faptul că persoanele care consumau mai multă cafea au avut riscuri mai mici în acest studiu nu înseamnă că orice persoană își reduce riscul dacă adaugă mai multe cești pe zi.
Din arhiva blogului: Caniculă în România: estimările ANM până la final de iulie.
Autorii au atras atenția, potrivit Digi24, că studiul nu demonstrează o relație directă de cauzalitate. Ei nu recomandă începerea consumului de cafea exclusiv pentru protejarea ficatului. Această precizare contează mai ales într-un subiect de sănătate, unde titlurile spectaculoase pot împinge publicul spre decizii luate fără consult medical.
Pentru cine are deja boli hepatice, analize modificate sau factori de risc cunoscuți, întrebarea nu este câte cești de cafea promite un studiu, ci ce recomandă medicul în cazul concret. Cafeaua nu înlocuiește evaluarea medicală, monitorizarea analizelor sau schimbările indicate în funcție de diagnostic.
Ce merită urmărit mai departe
Studiul este relevant și prin dimensiune, peste 350.000 de participanți, și prin durata urmăririi, 13 ani. Totuși, chiar și cercetările mari au limite atunci când descriu obiceiuri de viață și riscuri medicale. Consumul de cafea poate fi legat de alte comportamente sau caracteristici ale participanților, iar aceste relații sunt greu de separat complet.
Contextul global explică interesul cercetătorilor: bolile hepatice au fost estimate într-un studiu publicat în 2023 la aproximativ două milioane de decese anual, adică aproape 4% din totalul deceselor la nivel mondial. Aproximativ două treimi dintre aceste decese sunt înregistrate în rândul bărbaților, conform datelor citate de Digi24.
Direcția de cercetare deschisă de acest studiu este identificarea persoanelor care ar putea beneficia cel mai mult de efectele observate și înțelegerea mecanismelor biologice. Până atunci, mesajul rămâne prudent: cafeaua poate fi compatibilă cu un profil hepatic mai favorabil în datele analizate, dar nu devine tratament, garanție sau recomandare generală pentru toți adulții.
Întrebări frecvente
Cafeaua previne bolile hepatice?
Studiul citat de Digi24 nu demonstrează că băutul cafelei previne direct bolile hepatice. El arată o asociere între consumul de cafea și riscuri mai mici de ciroză, cancer hepatic și deces cauzat de boli ale ficatului. Autorii atrag atenția că rezultatele nu sunt suficiente pentru a recomanda începerea consumului de cafea doar în scop preventiv.
Contează dacă este cafea cu cofeină sau decofeinizată?
Potrivit datelor prezentate, atât cafeaua cu cofeină, cât și cea decofeinizată au fost asociate cu beneficii similare. Acest lucru sugerează că posibilele efecte favorabile nu sunt explicate doar prin cofeină. Cercetătorii au indicat mecanisme posibile legate de inflamație și fibroză, dar sunt necesare cercetări suplimentare pentru a clarifica exact cine beneficiază și în ce condiții.
Câte cești de cafea au fost asociate cu riscuri mai mici?
Cele mai clare cifre din studiu se referă la persoanele care beau cinci sau mai multe cești de cafea pe zi. În cazul lor, riscul de ciroză a fost cu 32% mai mic, riscul de cancer hepatic cu 47% mai redus, iar probabilitatea de deces din boli hepatice cu 42% mai mică, comparativ cu cei care consumau mai puțină cafea.
Este sigur să bei cinci cești de cafea pe zi?
Nu pentru toată lumea. Brief-ul citat menționează că, pentru majoritatea adulților, limita considerată sigură este de până la 400 de miligrame de cofeină pe zi. Toleranța diferă, iar persoanele cu palpitații, insomnie, sensibilitate la cofeină sau afecțiuni pentru care există recomandări medicale trebuie să își raporteze consumul la sfatul medicului, nu la o medie dintr-un studiu.
