Curtea de Apel din Paris a dispus joi, 18 iunie 2026, predarea imediată către autoritățile române a lui Paul de România, condamnat definitiv la 3 ani și 4 luni de închisoare cu executare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa. Decizia poate fi atacată, iar inculpatul rămâne sub control judiciar în Franța.
Hotărârea pune capăt unei proceduri judiciare care s-a întins pe aproape trei ani și care a inclus mai multe refuzuri succesive ale instanțelor europene. Pentru statul român, este al treilea demers major de predare formulat după condamnarea definitivă din decembrie 2020.
O decizie obținută după trei ani de demersuri juridice
Procedura prin care statul român a încercat să îl aducă pe Paul de România în țară pentru executarea pedepsei a început imediat după rămânerea definitivă a sentinței. Autoritățile au emis un prim mandat european de arestare în decembrie 2020, la doar o zi după pronunțarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Documentul a fost reactivat de mai multe ori, după ce instanțele din Franța și Malta au respins cereri anterioare. În 2025, un nou mandat european de arestare a permis reținerea lui Paul de România pe teritoriul francez, marcând începutul procedurii care s-a finalizat joi cu o decizie favorabilă statului român.
Condamnarea din 2020 și dosarul Ferma Băneasa
Sentința definitivă pronunțată în decembrie 2020 de Înalta Curte de Casație și Justiție îl plasează pe Paul de România în centrul unuia dintre cele mai mari dosare de retrocedări frauduloase instrumentate în România. Potrivit anchetatorilor Direcției Naționale Anticorupție, acesta ar fi făcut parte, între 2006 și 2013, dintr-un grup care a urmărit obținerea unor proprietăți revendicate fără drept.
Pe lista bunurilor vizate s-au aflat Ferma Regală de la Băneasa și Pădurea Snagov, proprietăți confiscate de regimul comunist în 1947, odată cu expulzarea familiei regale. Prejudiciul cauzat statului român a fost estimat de procurori la aproximativ 145 de milioane de euro, una dintre cele mai mari sume calculate într-un dosar de acest tip din ultimii ani.
Pedeapsa de 3 ani și 4 luni de închisoare cu executare nu a fost niciodată dusă la îndeplinire, întrucât Paul de România părăsise țara înainte de pronunțarea sentinței. De aproape șase ani, el figurează pe listele Interpol ca persoană dată în urmărire internațională.
Din arhiva blogului: Bani în plus pe lângă indemnizația de șomaj: cine îi primește.
Refuzurile anterioare ale Franței și Maltei
Pe parcursul ultimilor ani, instanțele europene au respins de mai multe ori cererile de predare formulate de partea română. În iunie 2022, Paul de România a fost prins pentru prima dată la Paris, însă Curtea de Apel a refuzat atunci extrădarea, invocând un risc real de încălcare a drepturilor sale fundamentale.
O nouă cerere a fost respinsă în noiembrie 2023, tot de Curtea de Apel din Paris, de această dată pe motive de procedură. Magistrații francezi au invocat nereguli legate de depunerea jurământului de către doi dintre cei trei judecători români care au format completul în dosarul Ferma Băneasa.
În aprilie 2024, Paul de România a fost localizat și reținut în Malta, în timpul participării la o ceremonie oficială. Justiția malteză a refuzat și ea predarea către statul român, fără ca această decizie să fie modificată ulterior. Fiecare refuz a obligat Ministerul Justiției de la București să reformuleze argumentele și să adapteze documentația la cerințele instanțelor europene.
Reacția Ministerului Justiției de la București
Decizia de joi a fost anunțată public de Ministerul Justiției, care a prezentat-o drept o reușită a cooperării judiciare bilaterale. Potrivit comunicatului oficial, "Curtea de Apel Paris a dispus predarea imediată către autoritățile române a lui Paul de România, în cadrul procedurii judiciare desfășurate în baza cooperării dintre autoritățile competente din România și Franța".
Instituția a subliniat că hotărârea "constituie un succes al cooperării judiciare eficiente dintre România și Franța, confirmând angajamentul comun al celor două state pentru aplicarea principiilor statului de drept". Ministerul a anunțat că va urmări desfășurarea procedurilor și va informa opinia publică despre orice evoluție relevantă.
Fostul ministru al Justiției Radu Marinescu, sub mandatul căruia s-au derulat ultimele demersuri, a comentat la rândul său decizia. "Deși hotărârea nu este încă definitivă, aceasta reprezintă un succes important al cooperării judiciare internaționale, rezultat al muncii susținute și profesioniste a echipei Ministerului Justiției", a transmis acesta. Marinescu a adăugat că, după respingerile anterioare, au fost folosite "toate instrumentele juridice disponibile la nivel european și internațional, inclusiv jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene", iar mesajul transmis este că "nimeni nu este mai presus de lege, iar hotărârile judecătorești definitive trebuie respectate și executate".
Pe aceeasi tema: Veștea, în pericol de excludere din PNL după acceptarea mandatului.
Cine este Paul de România
Paul Philippe de România are 77 de ani, cetățenie română, franceză și britanică, și este descendent al regelui Carol al II-lea, monarh al României între 1930 și 1940. Tatăl său, Carol Mircea Grigore, născut în 1920, a fost unul dintre fiii fostului suveran, dintr-o relație nerecunoscută oficial de Casa Regală.
Această situație a alimentat o dispută identitară de durată. Regele Mihai I, în timpul vieții, nu l-a recunoscut niciodată pe Paul drept membru al Familiei Regale a României. În ciuda acestui fapt, descendentul a folosit constant titulatura și a apărut public la evenimente cu caracter aristocratic, atât în țară, cât și în Europa Occidentală.
După 1990, numele său a fost asociat cu numeroase procese de retrocedare a unor bunuri imobiliare considerate parte din patrimoniul Casei Regale. Dosarul Ferma Băneasa a fost însă cel care s-a finalizat cu o condamnare penală rămasă definitivă în decembrie 2020.
Calea de atac și statutul actual
Decizia Curții de Apel din Paris nu este definitivă și poate fi contestată în următoarele zile, conform procedurii penale franceze. Până la pronunțarea unei hotărâri finale, Paul de România rămâne în Franța, sub regimul de control judiciar stabilit anterior de magistrații francezi.
Apărarea poate invoca, așa cum s-a întâmplat în deciziile anterioare, motive legate de respectarea drepturilor fundamentale, de procedura din statul solicitant sau de starea medicală a inculpatului. Vârsta de 77 de ani și eventuale considerente umanitare ar putea fi avansate ca argumente într-o eventuală cale de atac.
Dacă hotărârea va fi confirmată, Paul de România urmează să fie transferat sub escortă pe teritoriul României și încarcerat pentru a executa cei 3 ani și 4 luni de închisoare rămași din pedeapsa pronunțată acum cinci ani și jumătate de Înalta Curte.
