România a cerut marți, la Bruxelles, alocări mai mari pentru agricultură în viitorul buget multianual al Uniunii Europene și sprijin imediat din rezerva agricolă, prin vocea ministrului interimar Tánczos Barna, care a semnat alături de alte 15 state membre o declarație comună împotriva propunerii de reducere a fondurilor.
Mesajul a fost transmis în cadrul reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit, în plin proces de negociere a Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2028-2034. Bugetul total aflat pe masă depășește 1,8 trilioane de euro, iar disputa privind cât anume merge spre agricultură și coeziune divide blocul comunitar în două tabere clar conturate.
Poziția României la Consiliul Agricultură de la Bruxelles
Tánczos Barna a folosit reuniunea miniștrilor agriculturii pentru a transmite un dublu mesaj: pe termen scurt, fermierii au nevoie de bani din rezerva agricolă pentru a face față crizelor în curs, iar pe termen lung, Politica Agricolă Comună nu poate fi diluată într-un buget mai mic.
"Împreună cu alte 15 state membre ale UE, România a transmis astăzi clar că, în viitorul buget multianual al Uniunii Europene, așteaptă alocări mai mari decât cele propuse pentru agricultură și coeziune", a declarat ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Declarația comună a fost anunțată oficial de președintele Nicușor Dan și reprezintă cea mai consistentă reacție colectivă a "Prietenilor Coeziunii" la propunerile Comisiei Europene din vara acestui an. Tánczos Barna a avertizat că momentul este critic pentru fermierii români.
"Negocierile din următoarele luni vor fi astfel esențiale pentru fermierii din România, mai ales în contextul în care, în prezent, pare să scadă sprijinul pentru menținerea unui buget separat pentru agricultură", a punctat el.
Cererea de fonduri urgente din rezerva agricolă
Pe lângă dezbaterea bugetară, ministrul a cerut Comisiei să elibereze rapid resurse din rezerva agricolă a UE pentru gestionarea crizelor curente. Argumentul Bucureștiului este că adoptarea planului european privind fertilizanții, pe care Tánczos Barna l-a salutat, riscă să rămână o declarație formală fără alocări concrete.
"Este foarte important că a fost adoptat planul european de acțiune privind fertilizanții, însă acesta trebuie aplicat urgent și susținut prin alocări semnificative din rezerva de criză", a spus ministrul.
Cine sunt "Prietenii Coeziunii" și ce vor de la bugetul UE
Grupul celor 16 state semnatare reunește economii din Sud și Est, beneficiare nete ale fondurilor europene de coeziune și agricultură. Pe lângă România, declarația a fost semnată de Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Spania și Ungaria.
Exploreaza oferte de munca disponibile acum.
Aceste țări se opun frontal taberei contributorilor neți, în special Germaniei, Olandei, Suediei și Danemarcei, care cer fie reducerea bugetului total, fie redirecționarea fondurilor către priorități noi precum apărarea, tranziția verde sau competitivitatea industrială.
Pentru a avea o referință, bugetul multianual anterior, prezentat în mandatul lui Jean-Claude Juncker, se ridica la aproximativ 1,135 trilioane de euro. Saltul la 1,8 trilioane reflectă noile presiuni geopolitice, dar nu garantează că agricultura va păstra ponderea istorică din pachetul total.
Miza politică a unei coaliții de 16 state
Forța grupului stă în aritmetica votului calificat din Consiliu, unde 16 state pot bloca decizii nefavorabile dacă reprezintă cel puțin 35% din populația UE. Coaliția nu este suficient de mare pentru a impune singură o majoritate, dar suficient de coerentă pentru a forța compromisuri.
Parlamentul European a oferit recent un sprijin neașteptat acestei poziții. Raportoarea Carmen Crespo Díaz a fost categorică în mesajul transmis Comisiei: "Nu putem susține nicio reducere, nicio încercare de naționalizare a PAC sau de fuziune a acesteia cu alte instrumente ale UE".
Crizele care lovesc simultan agricultura europeană
Discuțiile de la Bruxelles s-au desfășurat pe fondul unui cumul de presiuni rar întâlnit în ultimele decenii. Tánczos Barna a făcut un inventar al provocărilor cu care se confruntă fermierii din întreaga Uniune.
"Discuțiile cu colegii miniștri au arătat clar că agricultura europeană se confruntă cu multiple crize: creșterea costurilor de producție, probleme pe piața laptelui și fenomene climatice extreme, în special seceta, care afectează competitivitatea agriculturii și situația fermierilor", a precizat ministrul.
Seceta din ultimii ani a devenit un factor structural pentru agricultura românească. Producțiile la grâu, porumb și floarea-soarelui au oscilat puternic, iar fermierii din sudul și estul țării au cerut repetat scheme de despăgubire mai rapide. Problema nu este unică României, ci se regăsește în Spania, Italia și Bulgaria, ceea ce explică alinierea politică în Consiliu.
La acestea se adaugă presiunea pe piața laptelui, unde marja producătorilor s-a îngustat sub efectul costurilor cu energia și furajele, și volatilitatea prețurilor la fertilizanți, importați în mare parte din afara UE.
Cele 16,6 miliarde de euro pentru fermierii din România
Pachetul financiar pe care îl așteaptă România prin viitoarea Politică Agricolă Comună este consistent, chiar și în varianta minimală propusă acum de Comisie. Suma totală este de cel puțin 16,6 miliarde de euro, valoare confirmată de comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen.
Cei interesati pot consulta servicii disponibile in zona ta.
"România va beneficia de cel puțin 16,6 miliarde de euro pentru sprijinirea veniturilor fermierilor, cu posibilitatea de a adăuga mai mult din alocările naționale. Este al șaselea cel mai mare beneficiar de fonduri PAC din UE", a declarat Hansen în cadrul conferinței AGRI4FUTURE România - Obiectiv 2035, organizată în octombrie.
La nivelul întregii Uniuni, aproape 294 de miliarde de euro vor fi destinate sprijinului veniturilor prin PAC. Suma alocată parteneriatelor naționale și regionale pentru România este cu 17% mai mare decât cea actuală, semn că poziția țării în matricea bugetară s-a îmbunătățit ușor față de exercițiul precedent.
Bani pentru cercetare, scutiri pentru fermele mici
Pe lângă plățile directe, viitoarea PAC vine cu instrumente noi. Fondul European pentru Competitivitate va pune la dispoziție aproximativ 40 de miliarde de euro pentru cercetare și inovație în agricultură, un sector pentru care România alocă în prezent fonduri proprii modeste.
Comisia propune și o simplificare administrativă majoră: fermele cu sub 10 hectare vor fi scutite de controale, iar pentru fermele mari care vor face tranziția către modele de producție durabile sunt prevăzute plăți forfetare de până la 200.000 de euro.
Acordul UE-Mercosur și efectele asupra pieței românești
Un alt subiect ridicat de Tánczos Barna la Bruxelles a fost acordul comercial cu blocul sud-american Mercosur, care va deschide piața europeană pentru importuri masive de carne de vită, pasăre și zahăr din Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay.
Fermierii din statele cu sectoare zootehnice sensibile, inclusiv România, se tem că importurile vor presa prețurile interne. Ministrul a cerut o evaluare diferențiată a efectelor.
"Impactul acordului trebuie analizat și la nivelul piețelor naționale, deoarece importurile pot afecta disproporționat anumite state membre. UE trebuie să acționeze astfel încât niciun stat membru să nu rămână singur în fața efectelor negative, iar măsurile de salvgardare trebuie aplicate rapid atunci când situația o impune", a transmis Tánczos Barna.
Solicitarea României se aliniază pozițiilor exprimate anterior de Franța, Polonia și Irlanda, țări care au amenințat că vor vota împotriva acordului dacă nu sunt introduse clauze de protecție pentru fermierii europeni.
Pentru mai multe optiuni, consulta directorul de firme din Romania.
Bătălia parlamentară pentru un buget separat al PAC
Pe 15 octombrie, Parlamentul European a adoptat raportul comisiei AGRI privind viitoarea Politică Agricolă Comună, respingând propunerea Comisiei de a fuziona fondurile agricole cu alte programe de finanțare europeană.
Decizia este politic semnificativă fiindcă instituția care reprezintă cetățenii UE s-a aliniat cu Prietenii Coeziunii și cu organizațiile fermierilor, refuzând logica unui pachet financiar comasat în care PAC ar fi concurat cu alte priorități la fiecare exercițiu bugetar anual.
Comisarul european pentru buget, Piotr Serafin, fost ambasador al Poloniei la UE, va trebui să găsească un compromis între cele două viziuni. Hansen a insistat că agricultura nu poate fi tratată ca o cheltuială negociabilă.
"Agricultura și alimentația sunt sectoare strategice, un activ esențial pentru Europa. Ele reprezintă coloana vertebrală a suveranității noastre alimentare, a competitivității, a agendei de sustenabilitate și a vitalității regiunilor noastre rurale", a subliniat comisarul.
Ce urmează în negocierile bugetare ale UE
Următoarele luni sunt cruciale pentru finalizarea Cadrului Financiar Multianual 2028-2034. Negocierile vor implica trilogul clasic, Comisia, Consiliul și Parlamentul European, iar votul final depinde de unanimitate în Consiliu, ceea ce oferă fiecărui stat membru drept de veto.
Pentru România, miza este dublă. Pe de o parte, agricultura contribuie cu aproximativ 4% la PIB, dar angrenează indirect o populație rurală mult mai mare, dependentă de subvenții pentru a-și menține veniturile. Pe de altă parte, fondurile de coeziune finanțează infrastructura din transport, sănătate și educație, sectoare în care decalajul față de media UE rămâne semnificativ.
Tánczos Barna va reveni la Bruxelles în lunile următoare pentru noi runde de consultări tehnice, iar Bucureștiul mizează pe consolidarea blocului celor 16 state. O slăbire a coaliției ar lăsa România expusă presiunilor contributorilor neți, care invocă apărarea și competitivitatea industrială ca argumente pentru a recalibra prioritățile financiare ale Uniunii.
Pentru fermierii români, cifra finală a alocării PAC va influența direct viabilitatea exploatațiilor mici și mijlocii, capacitatea de a investi în irigații, ferme zootehnice și culturi rezistente la secetă. Negocierile pe care le poartă acum miniștrii agriculturii la Bruxelles vor defini condițiile de producție pentru următorul deceniu agricol din România.
Întrebări frecvente
Câți bani va primi România prin viitoarea Politică Agricolă Comună?
Conform comisarului european Christophe Hansen, România va primi cel puțin 16,6 miliarde de euro prin viitoarea PAC pentru perioada 2028-2034, fiind al șaselea cel mai mare beneficiar de fonduri PAC din Uniunea Europeană. Suma poate fi suplimentată din alocările naționale, iar pachetul pentru parteneriate naționale și regionale este cu 17% mai mare decât cel actual, oferind un cadru financiar mai consistent pentru fermierii români.
Care sunt cele 16 state membre care formează Prietenii Coeziunii?
Grupul include România, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Spania și Ungaria. Aceste țări sunt beneficiare nete ale fondurilor europene de coeziune și agricultură și se opun reducerii bugetului UE propuse de statele contributoare nete precum Germania, Olanda, Suedia și Danemarca, formând o coaliție capabilă să blocheze decizii nefavorabile în Consiliu.
De ce este controversat acordul comercial UE-Mercosur pentru fermieri?
Acordul deschide piața europeană pentru importuri masive de carne de vită, pasăre și zahăr din Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay, cu standarde de producție diferite. Tánczos Barna a cerut o analiză a impactului la nivelul piețelor naționale, deoarece importurile pot afecta disproporționat anumite state membre. România cere aplicarea rapidă a măsurilor de salvgardare pentru a proteja sectoarele zootehnice vulnerabile de presiunea concurenței sud-americane.
Ce schimbări aduce noua PAC pentru fermele mici și mari din România?
Pentru fermele mici, cele cu sub 10 hectare vor fi scutite de controale, reducând semnificativ povara administrativă. Pentru fermele mari, sunt prevăzute plăți forfetare de până la 200.000 de euro pentru tranziția către modele de producție durabile. La nivelul UE, aproape 294 de miliarde de euro vor fi destinate sprijinului veniturilor prin PAC, iar 40 de miliarde de euro vor fi disponibile prin Fondul European pentru Competitivitate pentru cercetare și inovație.
Care este perioada acoperită de noul buget al Uniunii Europene?
Noul Cadru Financiar Multianual al UE acoperă perioada 2028-2034, având un buget total estimat la aproximativ 1,8 trilioane de euro. Comisia Europeană a prezentat propunerea în vara anului 2025, iar negocierile actuale dintre Consiliu, Parlamentul European și Comisie sunt esențiale pentru forma finală. Decizia necesită unanimitate în Consiliu, ceea ce oferă fiecărui stat membru drept de veto asupra pachetului financiar.
