România și Slovacia cer la Bruxelles reguli mai flexibile pentru gestionarea ursului brun, iar Tanczos Barna afirmă că demersul este sprijinit de 12 state membre ale Uniunii Europene.
Demersul României mută disputa urșilor în plan european
Problema urșilor nu mai este tratată doar ca o dispută internă între autorități, comunități locale, organizații de mediu și gestionari ai fondurilor cinegetice. România încearcă să o transforme într-un dosar european, legat direct de felul în care sunt aplicate regulile privind speciile protejate în state cu realități foarte diferite.
Inițiativa este derulată împreună cu Slovacia și vizează scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate. Asta nu înseamnă eliminarea oricărei forme de protecție, ci trecerea către un cadru în care statele cu populații numeroase de urși să poată interveni mai rapid și mai predictibil.
Tanczos Barna, prezentat în surse drept vicepremier și ministru interimar al Agriculturii, susține că România și Slovacia au obținut susținerea a 12 state membre UE. Argumentul său central este că o specie aflată în număr mare într-o țară nu poate fi gestionată după aceeași logică aplicată în state unde ursul brun este rar sau absent.
Oficialul a discutat subiectul cu Jessika Roswall, comisarul european pentru mediu, și l-a ridicat și la reuniunea miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană de la Luxemburg. Dosarul ajunge astfel într-un moment în care Comisia Europeană evaluează deja Directivele privind Păsările și Habitatele, proces descris de Tanczos Barna drept un test de stres pentru legislația europeană de mediu.
Ce ar schimba scoaterea din categoria speciilor strict protejate
Statutul de specie strict protejată funcționează ca o frână juridică puternică. El nu interzice orice intervenție, dar obligă statele să justifice atent excepțiile și să demonstreze că măsurile nu afectează conservarea speciei. Pentru autorități, diferența dintre protecție strictă și gestionare flexibilă seamănă cu diferența dintre o ușă încuiată, care poate fi deschisă doar cu aprobare specială, și o ușă cu acces controlat, dar mai rapid.
Solicitarea României nu cere dispariția protecției pentru ursul brun. Miza este ca statele unde populația este considerată numeroasă și într-o stare favorabilă de conservare să poată lua măsuri adaptate la teren: prevenție, intervenții în zonele locuite, relocări sau extrageri, în limitele stabilite de fiecare cadru legal.
Tanczos Barna a spus că a cerut Comisiei Europene scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate și introducerea unor reguli mai flexibile pentru statele membre în care specia se află într-o stare de conservare favorabilă. În formularea sa, obiectivul este apărarea vieții oamenilor și a bunurilor, nu abandonarea obligațiilor de conservare.
Din arhiva blogului: Vârsta de pensionare crește pentru femei din iulie 2026.
Acest punct este sensibil. Pentru comunitățile din zonele montane și submontane, conflictul cu urșii nu este o temă abstractă, ci una care atinge gospodării, ferme, trasee turistice și drumuri folosite zilnic. Pentru organizațiile de mediu, orice relaxare a regulilor trebuie legată de date solide și de garanții că intervențiile nu devin o soluție automată, aplicată fără prevenție.
Studiul genetic devine principala carte tehnică a României
România pregătește o prezentare tehnică la Bruxelles, în fața experților Comisiei Europene. Potrivit declarațiilor lui Tanczos Barna, echipa ar urma să includă specialiști de la Institutul de Cercetare și de la universitățile din Brașov și Suceava.
Piesa centrală este studiul național privind populația de urs brun, bazat pe probe genetice. Metoda este relevantă deoarece nu se sprijină doar pe observații vizuale sau estimări din teren. În termeni simpli, probele genetice funcționează ca niște amprente biologice: ele pot ajuta la identificarea exemplarelor și la reducerea riscului de a număra același animal de mai multe ori.
Studiul citat în surse estimează că în România trăiesc între 10.600 și 12.700 de urși bruni. Pentru colectarea probelor au fost implicați aproximativ 800 de specialiști, iar pe parcursul a trei ani au fost strânse aproape 24.000 de probe. Cifra este importantă pentru Bruxelles deoarece orice modificare de statut trebuie justificată prin date, nu doar prin presiune politică.
România are aici o poziție aparte în Uniunea Europeană. În timp ce unele state discută despre protejarea unor populații mici sau izolate, autoritățile române susțin că densitatea mare din anumite zone schimbă natura problemei. În Slovacia, populația de urs brun este indicată la aproximativ 1.200 de exemplare, în Croația la în jur de 1.000, iar în Suedia la circa 3.000. În zona Abruzzo din Italia, populația menționată este de 70-100 de urși.
Comparația nu rezolvă singură dosarul, dar explică tensiunea politică. O regulă europeană comună poate produce efecte foarte diferite în teritorii unde numărul de animale, densitatea așezărilor și raportarea localnicilor la fauna sălbatică nu seamănă.
Atacurile și pagubele sunt argumentul politic al autorităților
Autoritățile române invocă atacurile asupra oamenilor, gospodăriilor și fermelor ca motiv pentru schimbarea cadrului de gestionare. Datele menționate în surse arată peste 20 de persoane ucise de urs în România în ultimii 20 de ani și peste 250 de persoane atacate și desfigurate în aceeași perioadă.
Pe aceeasi tema: Cetățean marocan expulzat din România pentru radicalizare.
Aceste cifre apasă greu în dezbaterea publică. În zonele unde urșii coboară frecvent lângă case, protecția speciei este privită printr-o grilă diferită față de marile orașe. Pentru un fermier care își pierde animalele sau pentru o familie care întâlnește ursul la marginea gospodăriei, discuția despre biodiversitate ajunge imediat la întrebări despre siguranță și răspunderea statului.
În același timp, gestionarea conflictului nu se reduce la numărul de exemplare. Specialiștii în faună vorbesc, în general, despre un pachet de măsuri: gestionarea deșeurilor, protejarea stânelor, limitarea hrănirii intenționate sau accidentale, informarea turiștilor, intervenția rapidă în cazurile cu risc și monitorizarea riguroasă a populației. Fără aceste piese, orice schimbare legislativă riscă să trateze doar efectul vizibil.
Tanczos Barna a transmis că statele membre ar trebui lăsate să acționeze în interesul apărării vieții omului și a bunurilor. Mesajul este construit pentru a convinge Comisia Europeană că dosarul nu privește doar vânătoarea sau conservarea, ci administrația de zi cu zi în comunități care trăiesc lângă habitatul ursului brun.
Convenția de la Berna și directivele UE fixează cadrul juridic
Ursul brun este inclus în Anexa II a Convenției de la Berna privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa. Convenția a fost adoptată în 1979, iar România a ratificat-o în 1993. Acest cadru a stat la baza multor politici europene de protecție a speciilor și habitatelor.
În Uniunea Europeană, Directiva Habitate este una dintre piesele principale ale legislației de mediu. Ea stabilește ce specii și habitate au nevoie de protecție și ce obligații au statele membre. Directiva privind Păsările completează același cadru, dar pentru avifaună. Evaluarea acestor directive de către Comisia Europeană oferă României o fereastră procedurală pentru a cere ajustări.
Nu este un proces rapid. Chiar dacă susținerea celor 12 state membre confirmată de Tanczos Barna oferă greutate politică inițiativei, schimbarea statutului unei specii presupune analize tehnice, consultări și o evaluare a riscurilor pentru conservare. Bruxellesul va privi nu doar numărul de urși, ci și felul în care România poate demonstra că are instituții, date și proceduri capabile să gestioneze specia responsabil.
În săptămâna de după 2 iulie 2026 ar urma să fie agreată data la care experții români vor prezenta la Bruxelles situația României. Tanczos Barna a mai spus că a invitat-o pe comisara europeană pentru mediu să viziteze traseul Via Transilvanica, pentru a vedea peisajele sălbatice ale României și felul în care comunitățile rurale conviețuiesc cu natura.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă că ursul brun este specie strict protejată?
Statutul de specie strict protejată limitează sever intervențiile asupra animalelor, inclusiv capturarea sau uciderea lor, cu excepții justificate. Statele pot interveni doar în condiții stricte, de regulă pentru siguranță publică sau prevenirea unor pagube grave, fără a pune în pericol conservarea speciei.
România cere eliminarea totală a protecției pentru ursul brun?
Nu. Solicitarea vizează scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate, nu eliminarea protecției. România și Slovacia cer reguli mai flexibile pentru statele unde populația este numeroasă și considerată într-o stare favorabilă de conservare, astfel încât intervențiile să fie adaptate riscurilor locale.
Pe ce date se bazează România în discuția cu Bruxellesul?
România invocă un studiu genetic național care estimează populația de urs brun la 10.600-12.700 de exemplare. Potrivit informațiilor citate în surse, aproximativ 800 de specialiști au colectat aproape 24.000 de probe pe parcursul a trei ani, pentru o evaluare mai riguroasă a populației.
