Veolia România susține că energia devine factor de competitivitate pentru industrie doar atunci când este produsă local, stocată inteligent și monitorizată în timp real. Reprezentanții companiei, Valentin Zaharia și Mădălin Mihailovici, pun ca exemplu proiecte precum GeoExchange București, Stația Glina și microhidrocentrala Crivina, în condițiile în care prețurile europene la energie rămân de peste două ori mai mari decât în SUA.
De la achiziția de energie la controlul operațional al consumului
Modelul promovat de Veolia România pleacă de la o premisă simplă: industria europeană nu mai poate trata energia ca pe o factură lunară, ci ca pe o variabilă strategică, integrată în însuși procesul de producție. Valentin Zaharia, Director Tehnic și Performanță al companiei, descrie tranziția drept o trecere de la „a cumpăra kilowați" la „a controla kilowați", prin combinarea producției locale cu stocarea și monitorizarea în timp real.
Schimbarea de paradigmă a fost accelerată de două șocuri geopolitice succesive: atacul Rusiei asupra Ucrainei din 2022 și, mai recent, escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, după atacurile SUA și Israelului asupra Iranului din 2026. Ambele momente au demonstrat că dependența de importuri se traduce instantaneu în volatilitate a prețurilor.
„Asistăm la o schimbare de paradigmă: energia nu mai este evaluată doar prin preț, ci și prin siguranța accesului. Răspunsul nu este unul conjunctural, ci sistemic: producție locală de energie din surse regenerabile, investiții accelerate în eficiență și digitalizare. Practic, trecerea de la dependență la autonomie energetică și control", a declarat Mădălin Mihailovici, CEO Veolia România.
GeoExchange București: reducere de 58% pentru un centru de semiconductori
Proiectul cel mai vizibil al abordării integrate este soluția GeoExchange implementată în București pentru un centru de cercetare în domeniul semiconductorilor. Instalația combină sonde geotermale cu pompe de căldură cu o capacitate totală de 2,1 MW, iar rezultatul operațional este o reducere a consumului de energie cu 58% față de o configurație clasică.
În termeni de emisii, proiectul evită aproximativ 260 de tone de CO₂ pe an, o cifră relevantă pentru o ramură industrială cu cerințe energetice masive. Producția de semiconductori presupune săli curate menținute la temperatură și umiditate stricte, ceea ce face ca facturile la utilități să rivalizeze, în unele cazuri, cu costul materiilor prime.
Cei interesati pot consulta servicii disponibile in zona ta.
Cum funcționează tehnologia geotermală
Sistemul folosește diferența de temperatură dintre subsol și aerul exterior pentru a încălzi clădirea iarna și a o răci vara, înlocuind agregatele clasice cu pompe de căldură. Energia electrică necesară pentru pompare este de câteva ori mai mică decât cea consumată de un sistem convențional, iar performanța rămâne stabilă pe tot parcursul anului, indiferent de temperatura aerului.
Replicarea modelului la scară industrială ar putea reduce semnificativ amprenta energetică a investițiilor de tip data center sau microelectronică, segmente pe care România le-ar putea atrage în următorii ani.
Glina și Crivina: energie din apă uzată și debite naturale
Stația de Epurare Glina, operată de Veolia în zona metropolitană București, a devenit cel mai mare producător de energie verde din regiune. Mecanismul este unul circular: nămolul rezultat din epurarea apelor uzate este transformat în biogaz, iar biogazul alimentează generatoare cu o capacitate instalată de aproximativ 6 MW. Stația își acoperă integral necesarul termic și aproximativ 50% din necesarul electric din producție proprie.
„Am investit constant în soluții care produc energie local și optimizează consumul facilităților proprii, de la valorificarea biogazului la Stația de Epurare Glina, prin care asigurăm 100% din necesarul termic și aproximativ 50% din necesarul electric pentru activitatea stației", a explicat Mihailovici.
A doua piesă a portofoliului local este microhidrocentrala integrată la Stația Crivina, care valorifică debitul de apă tratată pentru a produce peste 5.800 MWh pe an de energie regenerabilă. Volumul este suficient pentru a alimenta o parte importantă a operațiunilor de pompare ale rețelei, iar investiția se amortizează prin reducerea facturilor proprii.
Apa Nova București și investițiile pentru 2026
Pentru anul 2026, Apa Nova București, parte din grupul Veolia, are asumate investiții de 50,5 milioane de euro, direcționate către modernizarea rețelelor, contorizare inteligentă și extinderea componentei de energie regenerabilă. Suma reprezintă o creștere față de anul anterior și semnalează că operatorul de apă tratează energia ca pe un capitol distinct de investiții, nu ca pe un cost auxiliar.
Informatii suplimentare gasesti in sectiunea cele mai noi anunturi din Romania.
Portofoliul Veolia: peste 400 MWp și 100 MWh în stocare
La nivel național, Veolia exploatează un portofoliu energetic care depășește 400 MWp în capacitate fotovoltaică instalată, distribuită pe peste 700.000 de panouri, și mai mult de 100 MWh în capacitate de stocare în baterii. Companiei i s-au adăugat și operațiunile General Me.el Electric (GME), preluată în septembrie 2025.
GME, fondată acum trei decenii de Valeriu Stoicescu, a raportat pentru 2024 afaceri de 185 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 37 de milioane de euro, în creștere cu 22% față de anul precedent, și un profit net de 12 milioane de lei. Compania avea, la momentul preluării, 178 de angajați și o expertiză consolidată pe segmentul energiei verzi.
Cifra de afaceri și amploarea operațiunilor
Veolia România a încheiat anul 2024 cu o cifră de afaceri de 438,9 milioane de euro și 3.600 de angajați, gestionând de un sfert de secol serviciul de apă și canalizare al Bucureștiului. Grupul Veolia, la nivel european, a alocat 4 miliarde de euro până în 2030 pentru dezvoltarea resurselor energetice locale, o miză strategică ce vizează biogazul, recuperarea de căldură, geotermia și valorificarea apei uzate și a deșeurilor.
Presiunea prețurilor și competitivitatea industriei europene
Datele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) confirmă diagnosticul transmis de Veolia: în 2025, prețurile energiei electrice pentru industriile energointensive din Uniunea Europeană au fost de peste două ori mai mari decât în Statele Unite și cu aproape 50% peste cele din China. Pentru fabrici de oțel, ciment, chimie sau aluminiu, diferența se traduce direct în pierdere de competitivitate.
În paralel, rata de dependență energetică a UE rămânea la 57% în 2024, iar producția de energie verde reprezintă aproximativ jumătate din mixul european. Cifra arată că tranziția este în plină desfășurare, dar și că importurile de combustibili fosili sunt încă vitale pentru funcționarea economiei.
„Pentru Europa, semnalul este clar: nu este suficient să diversifice sursele de import, ci trebuie să își crească nivelul de autonomie energetică. Așa cum avertiza recent și Simon Stiell, secretarul ONU pentru schimbări climatice, dintre toate economiile majore, Europa este cea mai dependentă de importurile de combustibili fosili", a punctat CEO-ul Veolia România.
Pe acelasi subiect, vezi si oferte de munca disponibile acum.
Răspunsul european se conturează prin două instrumente legislative cu impact direct: ținta de minimum 42,5% energie din surse regenerabile în consum până în 2030 și Net-Zero Industry Act, care prevede ca producția europeană de tehnologii net-zero să acopere cel puțin 40% din necesarul UE.
România, posibil hub regional de energie verde
În viziunea conducerii Veolia, România dispune de un mix geografic rar întâlnit în regiune: resurse geotermale exploatabile, radiație solară comparabilă cu cea din nordul Italiei și un potențial eolian extins, atât onshore, cât și în zona Mării Negre. Adăugarea capacităților de stocare în baterii, segment în care Bulgaria a depășit deja 2 GW putere instalată, ar putea consolida acest statut.
„România are potențialul de a deveni un hub regional de energie verde, pentru că dispune de toate condițiile geografice necesare pentru o producție sustenabilă, bazată pe energie geotermală, solară și eoliană. Tranziția către energie regenerabilă va aduce nu doar prețuri mai mici pentru consumatori, ci va genera și locuri de muncă și o aprovizionare mult mai sigură", a afirmat Mihailovici.
La nivel european, potențialul resurselor energetice locale, biogaz, recuperare de căldură, geotermie, valorificare a apei uzate și a deșeurilor, este estimat la peste 400 GW. Cifra depășește, ca ordin de mărime, capacitatea instalată cumulată a unor sectoare clasice de producție și sugerează că marja de creștere prin soluții descentralizate rămâne semnificativă.
Lecția lăsată de șocurile geopolitice
„Chiar dacă acest conflict va fi limitat în timp, lecția este una durabilă: economiile și orașele care investesc în infrastructuri eficiente, integrate și autonome vor fi cel mai puțin expuse la șocuri externe", a concluzionat directorul executiv. Pentru companiile industriale din România, mesajul transmis prin proiectele Veolia este unul operațional: producția locală, stocarea și monitorizarea consumului nu mai sunt opționale, ci condiții de supraviețuire pe o piață globală tot mai sensibilă la costul energiei.
Întrebări frecvente
Cine este Valentin Zaharia și ce funcție ocupă la Veolia România?
Valentin Zaharia este Director Tehnic și Performanță la Veolia România, una dintre cele mai mari companii de utilități din țară. În această poziție coordonează direcția tehnică a operațiunilor și proiectele de eficiență energetică ale grupului, inclusiv inițiativele de producție locală, stocare și recuperare a energiei. Compania are 3.600 de angajați și a raportat o cifră de afaceri de 438,9 milioane de euro în 2024, gestionând de 25 de ani serviciul de apă și canalizare din București.
Ce este proiectul GeoExchange din București și ce rezultate a obținut?
GeoExchange este o soluție implementată de Veolia pentru un centru de cercetare în domeniul semiconductorilor din București. Combină sonde geotermale cu pompe de căldură având o capacitate totală de 2,1 MW. Sistemul folosește temperatura constantă a subsolului pentru a încălzi și răci clădirea, înlocuind echipamentele clasice. Rezultatul operațional este o reducere a consumului energetic cu 58% și evitarea a aproximativ 260 de tone de CO₂ pe an, comparativ cu o configurație convențională.
Cât produce Stația de Epurare Glina din necesarul propriu de energie?
Stația de Epurare Glina, operată de Veolia în zona metropolitană București, transformă nămolul rezultat din epurare în biogaz, care alimentează generatoare cu o capacitate instalată de aproximativ 6 MW. Producția proprie acoperă integral necesarul termic al stației și aproximativ 50% din necesarul electric. Glina este în prezent cel mai mare producător de energie verde din zona metropolitană a capitalei și un exemplu de model circular, în care un proces industrial generează energie pentru propria funcționare.
De ce sunt prețurile la energie mai mari în Europa decât în SUA și China?
Potrivit datelor Agenției Internaționale pentru Energie, în 2025 prețurile energiei electrice pentru industriile energointensive din Uniunea Europeană au fost de peste două ori mai mari decât în Statele Unite și cu aproape 50% peste cele din China. Diferența vine din dependența ridicată a UE de importuri de combustibili fosili, taxele de mediu, costurile rețelei și volatilitatea generată de șocurile geopolitice. Rata de dependență energetică a UE era de 57% în 2024.
Ce înseamnă ținta UE de 42,5% energie regenerabilă până în 2030?
Uniunea Europeană și-a stabilit ca obiectiv ca minimum 42,5% din consumul total de energie să provină din surse regenerabile până în 2030, cu o țintă orientativă de 45%. Ținta este completată de Net-Zero Industry Act, care prevede ca producția europeană de tehnologii net-zero să acopere cel puțin 40% din necesarul UE. Pentru a atinge aceste praguri, blocul comunitar trebuie să accelereze investițiile în solar, eolian, geotermie, biogaz, stocare în baterii și recuperare de căldură.
