Banca NATO: Turcia intră în proiectul în care România este stat fondator

Turcia a informat Canada că va participa ca membru fondator la Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență, proiect în care România este deja prezentată ca stat fondator și gazdă regională.

Miza pentru România nu este doar diplomatică. Bucureștiul ar urma să găzduiască biroul regional pentru flancul de sud al noii instituții, într-un mecanism care promite finanțare pentru apărare, securitate, infrastructură critică și reziliență, potrivit datelor citate de Trend Engine.

Ce s-a schimbat în poziția Turciei

Anunțul Turciei marchează trecerea de la prudență la angajament formal într-un proiect financiar legat de securitatea aliaților. Potrivit Trend Engine, un oficial turc citat de Reuters a spus că "Turcia a informat Canada că va participa la această bancă".

Detaliul contează pentru că, în weekendul anterior anunțului, surse din Ministerul turc al Apărării afirmaseră că Ankara încă analiza o posibilă participare și nu luase o decizie finală. Turcia participase însă la negocierile de la Montreal și semnase declarația comună prin care a fost anunțată crearea instituției.

În arhitectura NATO, poziția Turciei are greutate politică și geografică. Este un stat aliat aflat la intersecția Mării Negre, Mediteranei și Orientului Mijlociu, iar implicarea sa într-un instrument financiar pentru securitate reduce incertitudinea din jurul proiectului. Brief-ul disponibil nu indică însă ce contribuție financiară va avea Ankara și nici ce proiecte ar putea susține prin noua bancă.

De ce contează pentru România

România apare în acest proiect în două roluri: stat fondator și gazdă pentru biroul regional al flancului de sud. Ministerul Finanțelor a transmis că "România intră în arhitectura financiară a securității europene ca stat-fondator al Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB)".

Vezi si articolul: România intră în Banca pentru Apărare: miza DSRB.

Tot Ministerul Finanțelor a precizat că "Bucureștiul va găzdui biroul regional pentru flancul de sud al Băncii". Din punct de vedere practic, aceasta plasează România într-un nod instituțional al finanțării pentru securitate, nu doar într-o poziție de beneficiar sau observator.

Pentru cititorii din România, miza imediată este de urmărit în zona deciziilor publice: ce proiecte vor fi eligibile, cum vor fi finanțate, ce rol va avea statul român și cum va fi legată banca de investițiile în apărare, infrastructură critică și reziliență. Datele disponibile nu arată încă o listă de proiecte românești sau un calendar național de finanțare.

Președintele Nicușor Dan a transmis, potrivit brief-ului, că România își reafirmă angajamentul de a contribui la dezvoltarea acestui instrument și că este onorată să găzduiască unul dintre birourile regionale ale Băncii. Declarația fixează poziționarea politică a României, dar nu răspunde încă la întrebările tehnice despre costuri, contribuții și criterii de selecție.

Cine face parte din noua structură

Conform premierului canadian Mark Carney, nouă țări s-au angajat să adere la bancă, inclusiv Turcia. Lista menționată în sursele citate include Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, România, Turcia și Ucraina, la care se adaugă Canada ca inițiator și sediu al instituției.

Faptul că Ucraina este menționată alături de state NATO arată că proiectul este prezentat ca un instrument de apărare, securitate și reziliență într-un sens mai larg decât simpla finanțare militară clasică. Totuși, brief-ul nu oferă detalii despre statutul exact al fiecărui participant sau despre drepturile de vot în viitoarea instituție.

Banca va avea sediul în Canada, potrivit declarației atribuite lui Mark Carney. România ar urma să găzduiască unul dintre cele patru sedii din lume ale noii bănci, prin biroul regional pentru flancul de sud.

Legat de subiect: Industria de apărare a României, între ambiție NATO și testul producției locale.

Ce ar urma să finanțeze Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență

DSRB este descrisă ca o instituție financiară internațională pentru investiții în apărare, securitate, infrastructură critică și reziliență. Formula este largă, iar tocmai această lărgime explică interesul politic al proiectului: securitatea nu mai este tratată doar ca buget militar, ci și ca infrastructură, capacitate industrială, protecție și continuitate în crize.

Instituția își propune să mobilizeze capital public și privat. Ținta financiară indicată în surse este de până la 100 de miliarde de lire sterline, echivalentul a aproximativ 133-134 de miliarde de dolari. Pentru moment, aceasta rămâne o țintă anunțată, nu o sumă deja distribuită către state sau proiecte.

Un alt termen concret este 2027, anul în care DSRB își propune să devină operațională. Până atunci, elementele care merită urmărite sunt statutul instituției, contribuțiile statelor fondatoare, regulile de guvernanță și tipurile de proiecte care vor putea primi finanțare.