Premierul interimar Ilie Bolojan a participat duminică, 14 iunie 2026, la Congresul Partidului Acțiune și Solidaritate de la Chișinău, unde a promis susținerea liberalilor români pentru parcursul european al Moldovei și a fixat anul 2028 ca țintă realistă de aderare la Uniunea Europeană, alături de România.
Mesajul de la Chișinău: sprijin indiferent de poziția PNL
Liderul liberalilor a urcat la tribuna Congresului PAS și a felicitat formațiunea Maiei Sandu pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Bolojan a calificat momentul drept un pas corect și a afirmat că, odată scrisă istoria europeană a Republicii Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate va figura între forțele care au pus piatra de temelie.
Garanția cea mai fermă transmisă publicului de la Chișinău a vizat continuitatea sprijinului politic. "Vă asigur de respectul meu, de susținerea Partidului Național Liberal, indiferent unde va fi acest partid la guvernare în România sau în opoziție, să știți că acest partid va fi întotdeauna alături de Dvs, de Moldova", a declarat liderul PNL în plenul congresului.
La eveniment a participat și premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, alături de membri ai Guvernului moldovean, ceea ce a transformat discursul lui Bolojan într-un schimb direct cu echipa executivă pro-europeană de la Chișinău.
Calendarul 2028 și proiectele bilaterale
Bolojan a recomandat autorităților de la Chișinău să folosească integral majoritatea parlamentară a PAS pentru a accelera procesul de aderare. "În 2028, cu o bună organizare, cu mobilizare guvernamentală și a administrației, veți putea într-adevăr să finalizați acest proces și să aderați acolo unde este locul Republicii Moldova în marea familie europeană, alături de România", a transmis liderul liberal.
Premierul interimar a comparat situația politică din cele două țări fără să ascundă diferențele. "Faceți maxim posibil în condițiile date, pentru că aveți un mare avantaj, aveți o majoritate. În România situația e mult mai complicată și lucrurile sunt greu de adunat", a adăugat Bolojan, într-o referire transparentă la criza politică din care abia ieșise propriul său Guvern.
Infrastructura comună, ca dovadă de continuitate
Pentru a-și susține argumentul, Bolojan a inventariat proiectele dezvoltate cu Executivul moldovean: urgentarea interconectării rețelelor electrice, demararea capătului de autostradă Pașcani-Ungheni, construcția unui nou pod peste Prut și simplificarea procedurilor administrative pentru tranzitul de persoane și mărfuri. Sunt direcții care presupun finanțare bilaterală și fonduri europene, iar liderul PNL a insistat că acestea pot continua doar dacă tempoul reformelor este menținut.
Citeste si: Claudiu Manda: Cred că guvernul Tomac trece de votul din Parlament.
Surpriza de la București: desemnarea lui Adrian Veștea
În timp ce Bolojan vorbea la Chișinău, președintele Nicușor Dan anunța la București că Eugen Tomac, premierul desemnat anterior, și-a depus mandatul în dimineața zilei. În aceleași condiții, șeful statului l-a nominalizat pe Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al PNL, pentru funcția de prim-ministru.
"Domnul Eugen Tomac și-a depus mandatul în această dimineață, și în aceste condiții, îl desemnez ca prim-ministru pe domnul Adrian Veștea", a transmis Nicușor Dan. Președintele a motivat alegerea prin experiența administrativă și politică a noului premier desemnat, prin gestionarea bugetelor și prin capacitatea acestuia de a atrage fonduri europene.
Decizia a venit cu o obiecție de fond din partea liderului PNL: lipsa oricărei consultări cu partidul a cărui conducere ar fi trebuit să avizeze nominalizarea. Bolojan a aflat de desemnare în timp ce se afla în Republica Moldova și a publicat ulterior o reacție publică pe Facebook.
Reacția PNL: act ostil și convocarea Biroului Politic Național
"Am luat act de faptul că președintele Nicușor Dan l-a desemnat pentru funcția de prim-ministru pe domnul Adrian Veștea. Nici conducerea PNL și nici eu, personal, nu am fost informați anterior de președinte în privința acestei decizii, un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL, intenție intuită încă de la doborârea guvernului în interesul PSD", a transmis Bolojan.
Liderul liberalilor a calificat gestul drept o încălcare a oricărui principiu de colaborare politică loială și a anunțat că partidul va lua o poziție formală în zilele următoare. "În perioada imediat următoare vom organiza un BPN al PNL pentru a lua o decizie oficială", a precizat acesta. Biroul Politic Național este structura statutară prin care PNL își validează deciziile majore de coaliție și nominalizările guvernamentale.
Faptul că Adrian Veștea este prim-vicepreședinte al PNL complică ecuația, pentru că, formal, ar fi vorba despre un premier liberal. Bolojan a sugerat că nominalizarea fără consultarea conducerii reprezintă, în realitate, o ruptură provocată din afara partidului, cu beneficiar politic principal PSD.
Din arhiva blogului: METIGLA câștigă cotă de piață într-o piață de roofing în declin.
Cum s-a ajuns la guvernul interimar
Bolojan ocupă funcția de premier interimar după ce Guvernul pe care îl conducea a fost demis prin moțiunea de cenzură depusă de AUR și PSD. Pe 12 iunie 2026, la Radio România Actualități, liderul PNL declara că formațiunea sa nu va fugi de răspundere dacă Guvernul Tomac va pica votul de învestitură, ipoteza care s-a confirmat două zile mai târziu prin retragerea mandatului.
În aceeași intervenție radio, Bolojan a amintit că PNL a guvernat în primul an al ciclului electoral fără ezitare. "Noi ne-am asumat prima tură când nu era înghesuială", a spus el, adăugând că normalul instituțional ar cere ca PSD, "cel mai mare partid din Parlament", să își revendice acum postul de premier. Discursul a fost o respingere directă a strategiei social-democraților de a forța nominalizarea unui premier liberal pentru a evita uzura propriilor lideri.
Sfatul pentru Maia Sandu: unitate și principii fondatoare
Mesajul politic pentru gazdele de la Chișinău nu s-a limitat la promisiuni de sprijin. Bolojan a îndemnat conducerea PAS să rămână unită, să folosească integral pârghiile majorității parlamentare și să nu se abată de la principiile fondatoare ale partidului, formulă pe care a recomandat-o explicit pentru o țară aflată într-un proces accelerat de transformare instituțională.
Recomandarea reflectă diagnosticul liderului PNL asupra propriei sale formațiuni. Anterior plecării la Chișinău, Bolojan criticase deschis promisiunile sociale făcute de PSD în această iarnă, între care scutirea de CASS pentru pensionari și creșteri salariale generalizate, calificându-le drept măsuri imposibil de aplicat în actualul cadru bugetar. Acel mesaj de rigoare fiscală a stat la baza ruperii cooperării cu PSD și a precipitat depunerea moțiunii de cenzură.
Două capete de pod: relația București-Chișinău în plină turbulență
Promisiunea de continuitate transmisă la Chișinău are valoare strategică pentru Republica Moldova, care a deschis recent capitolele de negociere cu Bruxelles și care depinde de coerența politică a Bucureștiului pentru avansul proiectelor energetice, al infrastructurii rutiere și al finanțărilor europene comune. Sprijinul promis indiferent de poziția PNL în peisajul intern oferă autorităților de la Chișinău un orizont de predictibilitate care, pe partea românească, este pentru moment suspendat de criza Guvernului.
Decizia Biroului Politic Național al PNL urmează să clarifice dacă Adrian Veștea va merge în Parlament cu un cabinet susținut de propriul partid, dacă va încerca să adune o majoritate în pofida poziției conducerii liberalilor sau dacă mandatul de premier desemnat va fi din nou returnat președintelui. Toate cele trei variante au consecințe directe asupra calendarului bugetar al României și asupra dosarelor europene în care Republica Moldova este parte.
