Judecătorii Curții de Apel București au respins în unanimitate, în Adunarea Generală din 9 iunie 2026, prevederile noii legi a salarizării magistraților și amenință cu oprirea integrală a activității instanței. Din cei 240 de judecători în funcție, 202 au fost prezenți la ședință, iar decizia privind blocarea efectivă a fost amânată pentru următoarea Adunare Generală.
Hotărârea vine pe fondul unei tensiuni acumulate de săptămâni întregi între magistratură și executiv, după ce guvernul interimar condus de Ilie Bolojan a inițiat proiectul de modificare a salarizării din sistemul bugetar. Mișcarea judecătorilor de la Curtea de Apel București marchează o escaladare semnificativă, mai ales pentru că vine simultan cu suspendarea protestului grefierilor, care pregătesc acum procedurile pentru o grevă generală.
Adunarea Generală a Curții de Apel București: vot unanim al magistraților
Adunarea Generală convocată pentru 9 iunie 2026 a reunit 202 din cei 240 de judecători în funcție la instanțele aflate în raza Curții de Apel București, o prezență care depășește 84% din corpul magistraților și conferă deciziei o legitimitate internă greu de contestat. Votul a fost unanim împotriva prevederilor din propunerea legislativă privind salarizarea, ceea ce înseamnă că niciun judecător prezent nu a susținut proiectul.
Magistrații au mers mai departe și au pus pe masă varianta nucleară: oprirea integrală a activității instanței. Decizia finală a fost însă amânată pentru următoarea ședință, semnal că judecătorii lasă o fereastră de negociere, dar nu renunță la pârghia coercitivă. Curtea de Apel București este una dintre cele mai mari instanțe din țară, iar o oprire totală ar bloca mii de dosare, de la litigii comerciale la procese penale și cauze administrative cu impact direct asupra cetățenilor și companiilor.
Convocarea adunării a venit pe baza unei hotărâri a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, adoptată pe 4 iunie 2026, prin care s-au convocat simultan adunările generale ale curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor. În paralel, Secția pentru procurori a CSM a convocat și ea adunările generale ale procurorilor pentru aceeași dată, transformând 9 iunie într-un moment de coordonare la nivelul întregului sistem judiciar.
Declarația magistraților: subordonarea puterii judecătorești
Comunicatul oficial emis după Adunarea Generală conține una dintre cele mai dure poziții publice ale magistraturii din ultimii ani. Judecătorii Curții de Apel București denunță "degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susținută de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică". Formularea nu este una de circumstanță, ci o acuzație formală adresată executivului și parlamentarilor care susțin proiectul.
Cei interesati pot consulta oferte de munca disponibile acum.
În același document, magistrații resping "ca inacceptabile, dispozițiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor" și își însușesc în integralitate observațiile transmise anterior de Înalta Curte de Casație și Justiție și de Consiliul Superior al Magistraturii. Această aliniere arată că nu este vorba de o nemulțumire izolată a unei singure instanțe, ci de o poziție comună a vârfului sistemului judiciar român.
Apelul către CSM pentru sprijin instituțional
Judecătorii nu se limitează la respingerea legii. Solicită Consiliului Superior al Magistraturii să facă demersuri instituționale, atât la nivel intern, cât și internațional, pentru apărarea independenței justiției. Cererea include mobilizarea organismelor europene de monitorizare a statului de drept, un canal pe care România îl folosește rar și care ar muta criza în atenția Comisiei Europene și a forurilor justiției din Uniune.
Grefierii suspendă protestul și pregătesc greva generală
În paralel cu mișcarea magistraților, grefierii din instanțe și parchete au făcut un pas tactic care la prima vedere pare o retragere, dar care în realitate redeschide o cale mai puternică de presiune. Sindicatul Național al Grefierilor Judiciari Dicasterial a anunțat suspendarea protestului și revenirea la programul normal de lucru începând cu 10 iunie 2026.
Motivul nu este o reconciliere cu guvernul. Conducerea sindicatului a explicat că "măsura este determinată de imposibilitatea tehnică de continuare a calendarului inițial de consultări, în contextul instituțional actual". Formele de protest stabilite anterior, pe 27 mai și menținute pe 3 iunie, nu mai pot fi continuate procedural, iar sindicatul trece la următoarea etapă: pregătirea grevei propriu-zise.
SNGJ Dicasterial a mandatat conducerea Federației PUBLISIND să demareze procedurile interne pentru organizarea grevei generale. Procedura prevăzută de legislația muncii presupune notificări, etape de conciliere, preaviz și vot, motiv pentru care suspendarea formelor anterioare de protest era necesară pentru a începe un demers nou și formal corect. Pentru sistemul judiciar, asta înseamnă că presiunea grefierilor nu dispare, ci se mută într-o formă legală mai dură.
Exploreaza cele mai noi anunturi din Romania.
CSM contestă legitimitatea guvernului Bolojan pe legea salarizării
Consiliul Superior al Magistraturii a transmis pe 2 iunie 2026 punctele sale de vedere către Ministerul Justiției pe marginea proiectului de lege. Documentul nu se rezumă la critici tehnice asupra cuantumurilor sau a formulei de calcul, ci ridică o problemă constituțională de fond: legitimitatea guvernului interimar Bolojan de a iniția acte normative.
Argumentul CSM este că un guvern demis nu are legitimitatea constituțională pentru inițierea proiectelor de lege, în special a celor cu impact major asupra unei puteri a statului. Această linie de atac juridic ar putea ajunge la Curtea Constituțională și, dacă ar fi validată, ar invalida nu doar legea salarizării, ci și alte inițiative ale executivului din perioada interimatului. Mizele depășesc așadar discuția salarială și ating echilibrul instituțional dintre executiv și legislativ.
"Discreditarea și stigmatizarea" magistraturii
În același comunicat, CSM denunță "discreditarea și stigmatizarea constantă a puterii judecătorești în România", o referință la campania publică privind pensiile și salariile magistraților, care a polarizat opinia publică în ultimii ani. Mesajul Consiliului este că discuția despre privilegiile magistraților, oricât de legitimă în plan democratic, a depășit pragul dezbaterii și a intrat în zona presiunii instituționale incompatibile cu separația puterilor.
Înalta Curte de Casație și Justiție se aliniază magistraților CAB
Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a adoptat aceeași poziție privind oprirea integrală a activității. Alinierea ÎCCJ cu poziția Curții de Apel București transformă criza dintr-un conflict salarial într-o confruntare instituțională clasică, în care vârful sistemului judiciar refuză în bloc o lege votată sau pe cale de a fi votată de puterea politică.
Faptul că cele mai înalte instanțe ale țării vorbesc la unison este un eveniment rar în România postdecembristă. Amintește de momente similare din alte democrații europene, când magistratura a recurs la oprirea activității pentru a bloca reforme considerate atentate la independență. Polonia și Ungaria au cunoscut episoade asemănătoare, deși în acele cazuri presiunea politică era mai pronunțată și venea de la guverne stabile, nu interimare, ceea ce face cazul românesc atipic.
Cauta printre directorul de firme din Romania.
Ce urmează pentru justiție: scenarii și efecte asupra cetățenilor
Următoarea Adunare Generală a Curții de Apel București devine momentul decisiv. Dacă judecătorii votează oprirea integrală a activității, instanța va intra în blocaj funcțional, iar mii de dosare se vor amâna fără termene noi clare. Efectele se vor extinde rapid asupra cetățenilor care au procese în curs, asupra companiilor cu litigii comerciale și asupra parchetelor care depind de instanță pentru actele procedurale.
Pe partea grefierilor, calendarul grevei depinde de procedurile inițiate prin Federația PUBLISIND. Conform legislației muncii, etapele includ conciliere obligatorie, preaviz și vot în rândul membrilor. Dacă procedurile se finalizează, greva grefierilor s-ar putea suprapune cu eventuala oprire a activității magistraților, ceea ce ar duce la o paralizie aproape totală a justiției române.
Pentru cetățean, mizele sunt directe: actele procesuale, hotărârile, încheierile, comunicările, toate trec prin grefieri și judecători. Un blocaj prelungit ar afecta termene de prescripție, măsuri preventive în dosare penale, executări silite și autorizări judiciare cu impact economic imediat. Companiile cu procese comerciale ar suporta costuri de oportunitate considerabile, iar dosarele penale aflate în fază de judecată ar risca termene noi peste limita rezonabilă a duratei procedurii.
Soluția politică ar presupune retragerea proiectului sau renegocierea lui într-un format care să primească girul CSM, ÎCCJ și al sindicatelor din sistem. Calendarul electoral și formula politică a viitorului guvern vor influența decisiv direcția crizei. Până atunci, sistemul judiciar român intră într-o săptămână care poate redefini raportul dintre puterea judecătorească și cea politică pentru anii care urmează.
Întrebări frecvente
Câți judecători de la Curtea de Apel București au votat împotriva legii?
La Adunarea Generală din 9 iunie 2026 au fost prezenți 202 din cei 240 de judecători în funcție la instanțele aflate în raza Curții de Apel București. Toți cei prezenți au votat în unanimitate pentru respingerea prevederilor din propunerea legislativă privind salarizarea magistraților. Prezența de peste 84% și unanimitatea votului conferă deciziei o legitimitate internă semnificativă în raport cu CSM și cu opinia publică.
Ce înseamnă oprirea integrală a activității unei instanțe?
Oprirea integrală presupune suspendarea ședințelor de judecată, a comunicărilor procesuale și a întregii activități jurisdicționale, cu excepția cauzelor urgente prevăzute expres de lege, în general măsuri preventive în dosare penale și ordonanțe președințiale. În practică, dosarele aflate pe rol primesc termene noi după încetarea blocajului, iar pentru cetățeni și companii se traduce în întârzieri semnificative ale soluționării proceselor în curs.
De ce contestă CSM legitimitatea guvernului Bolojan?
Consiliul Superior al Magistraturii susține că un guvern demis nu are legitimitatea constituțională pentru a iniția proiecte de lege, în special pe cele cu impact major asupra unei puteri a statului. Argumentul vizează perioada de interimat după demiterea cabinetului și deschide o posibilă contestație la Curtea Constituțională. Dacă teza ar fi validată, ar putea fi invalidate și alte acte normative inițiate de executiv în această perioadă.
Când va începe efectiv greva grefierilor?
Federația PUBLISIND, mandatată de SNGJ Dicasterial, urmează să demareze procedurile legale de organizare a grevei generale. Procedura cuprinde notificări, conciliere obligatorie, preaviz și vot al membrilor. Termenele exacte depind de respectarea fiecărei etape, iar greva nu poate începe imediat. Suspendarea protestelor anterioare începând cu 10 iunie 2026 a fost necesară pentru a porni curat un demers formal nou, conform legislației muncii.
Ce alte instanțe sprijină poziția Curții de Apel București?
Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a adoptat aceeași poziție privind oprirea integrală a activității. CSM, prin cele două secții ale sale, a convocat simultan adunările generale ale curților de apel, tribunalelor, judecătoriilor și parchetelor pentru 9 iunie 2026. Această aliniere a vârfului sistemului judiciar transformă protestul într-o poziție instituțională comună, nu doar o nemulțumire locală a unei singure instanțe.
