Un zbor cu 180 de pasageri care pleca din București spre Hurghada a ajuns în centrul unei dispute publice nu din cauza unei defecțiuni tehnice grave, ci din pricina modului în care informația a fost transmisă către public. Anunțul ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, făcut duminică, referitor la o presupusă depresurizare a aeronavei, a declanșat un val de neliniște în rândul opiniei publice.
Reacția industriei de aviație nu a întârziat să apară.
Operatorii aerieni contestă versiunea oficială
Marius Popescu, președintele Asociației Companiilor Aeriene Românești, a intervenit luni pentru a clarifica situația, susținând că aeronava nu s-a depresurizat efectiv. Potrivit acestuia, ceea ce s-a întâmplat a fost o procedură de rutină, transformată într-un "spectacol al girofarurilor" prin comunicarea publică deficitară. Cuvintele sale au fost directe: profesioniștii din domeniu ar fi trebuit să gestioneze comunicarea tehnică, nu decidenții politici.
Și aici se ridică o întrebare firească: de ce un ministru al Sănătății comunică despre un incident aviatic înainte ca specialiștii din domeniu să își spună punctul de vedere? Într-o lume în care informația circulă cu viteza luminii pe rețelele sociale, o declarație necalibrată poate produce mai multă pagubă decât incidentul în sine.
Aviația civilă funcționează pe baza unor protocoale extrem de stricte. Procedurile tehnice, inclusiv cele care implică variații de presiune în cabină, sunt reglementate internațional și fac obiectul unor analize riguroase din partea autorităților competente. Când un oficial public intervine cu un anunț alarmist fără să aștepte evaluarea tehnică, efectul este preluarea nefiltrată a mesajului de către presă și public.
Cauta printre locuri de munca pe La Ei.
Comunicarea în criză, o lecție repetată și neasimilată
România nu se află la primul episod de acest fel. De-a lungul anilor, am văzut declarații politice care au amplificat artificial gravitatea unor situații tehnice, generând panică acolo unde nu era cazul. Pasagerii acelui zbor spre Hurghada au trăit, probabil, momente de tensiune. Dar întrebarea rămâne dacă acea tensiune a fost proporțională cu riscul real sau a fost alimentată de modul în care informația a ajuns la ei prin canalele publice.
Marius Popescu a cerut explicit ca, pe viitor, decidenții să manifeste mai multă reținere. Mesajul său nu a fost doar o apărare a industriei pe care o reprezintă, ci o solicitare de principiu: comunicarea tehnică trebuie lăsată în seama celor care înțeleg domeniul.
Când 180 de oameni se află într-un avion, ultimul lucru de care au nevoie este ca un anunț oficial să le transforme o experiență normală într-un coșmar mediatic. Siguranța aeriană este un subiect prea serios pentru a fi tratat cu superficialitate, indiferent de funcția celui care ia cuvântul.
Rămâne de văzut dacă acest episod va produce vreo schimbare în modul în care instituțiile comunică despre incidentele din aviație sau dacă va fi doar un alt moment de controversă care se stinge odată cu următorul ciclu de știri.
