Profesorii din învățământul special și cei din centrele de resurse CJRAE și CMBRAE vor primi un spor de până la 15% prin noul proiect al legii salarizării unitare, după ce Ministerul Muncii a cedat presiunii sindicatelor. În același timp, sporul pentru mediul rural scade de la 20% la 15%, iar gradațiile de merit dispar.
Documentul a fost pus în dezbatere publică pe 25 mai 2026 și provoacă reacții vehemente în sistemul de învățământ. Sindicatele acuză că proiectul reașază veniturile cadrelor didactice fără să rezolve problemele structurale, iar consultările oficiale dintre Ministerul Muncii, Ministerul Educației și partenerii sociali sunt programate pentru joi, 28 mai 2026.
Ce conține noua lege a salarizării pentru personalul didactic
Proiectul redesenează aproape integral arhitectura veniturilor din învățământ. Valoarea de referință a noii grile este stabilită la 4.100 de lei, iar coeficienții variază între 1,13 pentru un supraveghetor de noapte debutant și 5,5 pentru un rector de instituție Grad II. Practic, salariul fiecărei funcții se calculează prin înmulțirea acestei valori de referință cu coeficientul aferent.
Una dintre cele mai vizibile schimbări este eliminarea unor sporuri care până acum funcționau ca elemente separate ale fluturașului. Sporul de suprasolicitare neuropsihică de 10%, indemnizația de hrană și sporul pentru titlul de doctor dispar ca linii distincte. La acestea se adaugă sporul de dirigenție de 10%, eliminat din învățământ, potrivit Edupedu citat de Cotidianul.
Schimbarea filozofică majoră vizează însă gradațiile de merit. Acestea sunt înlocuite cu premii de performanță, acordate trimestrial, semestrial sau anual, cu valori individuale între 10% și 20% din salariul de bază. Totalul anual al acestor premii nu poate depăși 4% din fondul total de salarii al ordonatorului principal de credite, un plafon care îngrijorează deja sindicatele.
Pilotarea premiilor de performanță în 2027
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că sistemul premiilor de performanță va fi testat începând cu 2027 în două domenii: educația și Agenția Națională de Administrare Fiscală. "Anul viitor nu o să introducem criteriile de performanță pentru toate familiile ocupaționale. Propunerea noastră este să le introducem pentru două domenii. Unul este educația și celălalt este ANAF-ul", a precizat oficialul.
Sporul de 15% pentru învățământul special, extins după negocieri
Cea mai recentă concesie făcută de Ministerul Muncii vizează personalul din centrele județene și municipale de resurse și asistență educațională. Inițial, proiectul excludea explicit angajații CJRAE și CMBRAE de la beneficiul sporului de până la 15% destinat învățământului special și special integrat. După consultările cu sindicatele, instituția a notat lapidar pe documentul de răspuns: "Propunerea se acceptă".
Pentru mai multe optiuni, consulta oferte de munca disponibile acum.
Decizia are implicații concrete pentru câteva mii de specialiști, profesori consilieri, logopezi, profesori psihopedagogi și itineranți, care lucrează direct cu elevii cu cerințe educaționale speciale. În anul școlar 2025-2026, sistemul de învățământ românesc înregistrează 91.366 de elevi cu CES, iar capacitatea de a-i susține depinde în mare măsură de personalul din aceste centre.
Deficitul de profesori de sprijin rămâne o problemă cronică. Conform datelor Ministerului Educației și Cercetării, 152 de profesori de sprijin au părăsit sistemul în ultimii doi ani școlari, iar pentru anul școlar 2026-2027 metodologia stabilește maximum 3 elevi cu CES într-o clasă nou formată. O regulă criticată de liderii sindicali, care întreabă cum se aplică limita atunci când o clasă este deja la capacitatea maximă.
O reformă promisă și nelivrată
Legea învățământului preuniversitar 198/2023 prevedea o reformă amplă a educației speciale, dar prevederile sale nu au fost implementate în aproape trei ani. În 2022, fostul ministru Sorin Cîmpeanu propunea un model diferit: un spor de 5% pentru fiecare elev cu CES înmatriculat într-o clasă obișnuită, plafonat la 15%. "Profesorii din învățământul de masă, nefiind familiarizați cu nevoile acestor copii cu cerințe educaționale speciale, vor beneficia de un spor de 5% pentru fiecare copil cu cerințe educaționale speciale înmatriculat într-o clasă, maximum 15%", explica atunci Cîmpeanu.
În martie 2025, un alt fost ministru al Educației, Daniel David, recunoștea că profesorii care lucrează cu elevi CES primesc punctaj suplimentar pentru gradațiile de merit, dar nu și salariu mai mare. Eliminarea gradațiilor de merit prin noul proiect riscă să anuleze și acel beneficiu indirect.
Cine pierde prin noua lege a salarizării
Reducerea sporului pentru mediul rural de la 20% la 15% este una dintre cele mai contestate prevederi ale proiectului. Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație "Spiru Haret", a avertizat că schimbarea va adânci criza de personal în școlile de la sat: "Aici, dacă se poate, mai dijmuim niște sporuri, chit că în educație nu avem prea multe sporuri. Vă dau un exemplu: sporul de mediul rural era de 20%, acum, prin acest proiect, scade la 15%. Și așa nu prea aveam resursă umană calificată, acum cu atât mai mult."
Diriginții sunt o altă categorie afectată direct. Sporul de 10% acordat pentru responsabilitatea suplimentară de a coordona o clasă va dispărea prin abrogarea structurii actuale. Combinat cu eliminarea sporului de suprasolicitare neuropsihică, pierderea cumulată pentru un profesor cu vechime și gradul didactic I devine semnificativă.
Conform calculului realizat de confederația Cartel Alfa, un profesor cu gradul didactic I și 25 de ani vechime din mediul urban ar primi, după aplicarea noii legi, 12.043 de lei brut, față de 12.323 de lei cât câștigă în prezent cu sporurile incluse. Diferența este de aproape 280 de lei lunar pierduți de cadrele didactice experimentate.
Cauta printre servicii disponibile in zona ta.
Salariul debutantului, sub salariul mediu pe economie
Una dintre cele mai dure critici vizează soarta profesorilor debutanți. OUG 57/2023, care garanta că salariul de debutant trebuie să fie egal cu salariul mediu brut pe economie, va fi abrogată prin noul proiect. De la 1 ianuarie 2027, salariul de bază brut al unui profesor debutant ar urma să fie 7.544 de lei, sub pragul salariului mediu, estimat la 8.300-8.400 de lei.
Marius Nistor a calificat situația drept "o bătaie de joc": "Se vorbea mai devreme despre ceea ce se va întâmpla cu debutații cu studii superioare de lungă durată, cei care trebuiau să fie etalon, salariul lor să fie echivalentul salariului mediu brut pe economie. Îl întreb pe domnul Pîslaru dacă știe care este salariul mediu brut pe economie. Este undeva pe la 8.300-8.400 de lei. Ei, pe această lege a salarizării, cu o creștere de 17% pe care o ridică în slăvi domnul Pîslaru, urmează să ajungă pe undeva pe la 7.400."
Câștigurile parțiale ale noii grile
Nu toate categoriile pierd. Un profesor cu studii superioare de lungă durată și gradul didactic I va avea, conform noii grile, un salariu de bază de 9.635 de lei, față de 8.215 lei cât era în iunie 2024. Creșterea brută este de aproape 1.420 de lei, dar trebuie pusă în context cu eliminarea sporurilor care funcționau ca venituri suplimentare.
În învățământul universitar, situația arată mixt. Un asistent universitar cu sub trei ani vechime avea în iunie 2024 un salariu brut de 6.520 de lei, iar un profesor universitar cu cota maximă ajungea la 14.038 de lei. Noul proiect promite creșteri pentru titularii cu vechime mare, însă efectele exacte vor depinde de modul în care se vor recalcula sporurile pierdute.
Pentru personalul auxiliar din educație, exemplul antrenorului debutant este edificator. Coeficientul 1,65 produce un salariu brut de 6.765 de lei, echivalent cu 3.957 de lei net, în creștere față de 5.791 de lei brut cât era în iunie 2024. Un profesor preuniversitar cu studii superioare de lungă durată la intrarea în sistem va avea un salariu de bază de 4.414 de lei.
De ce se grăbește Guvernul să adopte legea
Calendarul ambițios nu este o coincidență. Legea salarizării unitare este un jalon ferm în Planul Național de Redresare și Reziliență. Dacă proiectul nu este adoptat până la 31 august 2026, România riscă să piardă 770 de milioane de euro din fonduri europene, o sumă pe care nicio coaliție de guvernare nu și-ar permite să o sacrifice.
Informatii suplimentare gasesti in sectiunea directorul de firme din Romania.
Această presiune externă explică în parte rigiditatea cu care Ministerul Muncii apără proiectul, dar și deschiderea selectivă pentru concesii pe segmente specifice, precum extinderea sporului pentru CJRAE/CMBRAE. Sindicatele intuiesc constrângerea și încearcă să obțină maximum de modificări în săptămânile care urmează.
Sancțiuni pentru depășirea bugetului
Una dintre dispozițiile considerate cele mai problematice este condiționarea acordării premiilor de performanță și a altor drepturi salariale de încadrarea în buget. Marius Nistor a explicat de ce această prevedere este îngrijorătoare pentru sistemul de învățământ: "Este o lege care stabilește sancțiuni pentru cei care nu se încadrează în buget. Și acum, dacă mă raportez la educație, care are buget de avarie în fiecare an, care niciodată nu s-a încadrat pe partea de cheltuieli bugetare până la sfârșitul anului, că nu a avut cum, legea îmi condiționează acordarea unui premiu de performanță sau altor drepturi de natură salarială fix de încadrarea în buget."
Concret, profesorii ar putea fi privați de premiile de performanță nu pentru că nu și-ar îndeplini criteriile de calitate, ci pentru că ordonatorul de credite nu reușește să se încadreze în limita bugetară aprobată.
Ce urmează după consultările de joi
Întâlnirea oficială dintre Ministerul Muncii, Ministerul Educației și partenerii sociali din 28 mai 2026 va decide în ce măsură proiectul actual mai poate fi ajustat înainte de adoptare. Sindicatele au avertizat deja cu proteste dacă nu se ajunge la un consens pe punctele esențiale: salariul debutantului, sporul pentru rural, eliminarea sporurilor de dirigenție și suprasolicitare.
Liderii sindicali pregătesc și un calcul de impact care să arate, pentru fiecare categorie de personal didactic, diferența netă dintre veniturile actuale și cele rezultate din noul proiect. Acest exercițiu de transparență ar putea forța Guvernul să facă publice propriile simulări, până acum disponibile doar parțial.
Pentru părinți și pentru cei 91.366 de elevi cu cerințe educaționale speciale, miza nu este una abstractă. Atragerea și menținerea profesorilor de sprijin, a logopezilor și a profesorilor itineranți depind direct de pachetul salarial pe care îl oferă sistemul. Un spor de 15% extins la CJRAE/CMBRAE este un pas, dar nu rezolvă deficitul de 152 de profesori de sprijin acumulat în ultimii doi ani școlari. Restul depinde de discuțiile care încep joi și de capacitatea sindicatelor de a transforma criticile în modificări concrete ale textului final.
Întrebări frecvente
Ce este sporul pentru învățământul special și cine îl primește?
Sporul de până la 15% este o majorare salarială destinată personalului didactic care lucrează cu elevii care au cerințe educaționale speciale. După consultările cu sindicatele, Ministerul Muncii a acceptat ca sporul să fie acordat și angajaților din CJRAE și CMBRAE, centrele județene și municipale de resurse și asistență educațională. Beneficiari sunt profesorii de sprijin, logopezii, profesorii psihopedagogi, consilierii școlari și itineranții care intervin direct la copiii cu CES.
Ce se întâmplă cu gradațiile de merit pentru profesori?
Gradațiile de merit, acordate până acum pentru rezultate deosebite în activitatea didactică, vor fi eliminate prin noul proiect și înlocuite cu premii de performanță. Aceste premii vor avea valori individuale între 10% și 20% din salariul de bază și vor fi acordate trimestrial, semestrial sau anual. Totalul anual nu poate depăși 4% din fondul de salarii al ordonatorului principal de credite. Sistemul va fi pilotat din 2027 în Educație și ANAF.
Câți elevi cu cerințe educaționale speciale sunt în sistemul de învățământ românesc?
În anul școlar 2025-2026, numărul elevilor cu cerințe educaționale speciale înregistrați în școlile din România a ajuns la 91.366. Pentru anul școlar 2026-2027, metodologia stabilește maximum 3 elevi cu CES într-o clasă nou formată. În același timp, sistemul se confruntă cu un deficit cronic de profesori de sprijin: 152 de specialiști au părăsit învățământul în ultimii doi ani școlari, conform datelor Ministerului Educației și Cercetării.
De ce este obligatoriu ca legea să fie adoptată până în august 2026?
Legea salarizării unitare este un jalon ferm în Planul Național de Redresare și Reziliență al României. Dacă proiectul nu este adoptat până la 31 august 2026, țara riscă să piardă 770 de milioane de euro din fondurile europene alocate prin PNRR. Această constrângere explică ritmul rapid al dezbaterilor și disponibilitatea Guvernului de a face concesii punctuale, precum extinderea sporului pentru personalul din CJRAE și CMBRAE.
Cât va câștiga un profesor debutant după intrarea în vigoare a noii legi?
De la 1 ianuarie 2027, salariul de bază brut al unui profesor debutant cu studii superioare de lungă durată ar urma să fie 7.544 de lei. Suma este sub salariul mediu brut pe economie, estimat la 8.300-8.400 de lei. Proiectul abrogă OUG 57/2023, care garanta că un debutant trebuie să câștige cel puțin cât salariul mediu pe economie. Sindicatele consideră că noul nivel descurajează intrarea tinerilor în sistem și amplifică deficitul de personal calificat.
