Din Luxemburg vin, în mai 2026, trei știri care se suprapun: Kovesi răspunde atacurilor politice din București, o emigrantă portugheză descrie prețul real al vieții în Marele Ducat, iar capitala luxemburgheză își schimbă strategia turistică pentru a atrage o nouă generație de vizitatori.
Kovesi, de la Luxemburg, răspunde atacurilor politice din România
Pe 8 mai 2026, Laura Codruța Kovesi, procuror-șef al Parchetului European (EPPO) cu sediul în Luxemburg, a acordat un interviu video pentru publicația Context.ro. Momentul nu a fost ales la întâmplare: în zilele precedente, președintele României, Nicușor Dan, formulase declarații publice despre presupuse abuzuri comise de DNA în perioada în care Kovesi conducea acea instituție.
Răspunsul a venit ferm. Kovesi i-a transmis președintelui că "faptul că ai obținut un scor bun la olimpiade internaționale de matematică nu te califică să faci astfel de afirmații" - o replică neobișnuit de directă pentru un înalt oficial european. A completat-o cu o ironie controlată: "Cu siguranță funcția de președinte al României este o funcție dificilă, stresantă, obositoare. Îi doresc președintelui mult somn, un somn bun. Țara are nevoie de el să revină în formă bună."
Dincolo de schimbul de replici, substanța interviului a atins puncte delicate pentru sistemul judiciar din România. Kovesi a criticat modul în care se fac numirile la parchete, afirmând că declarațiile publice despre "negocierea" funcțiilor au descurajat procurorii competenți să candideze la concursuri. Un sistem în care percepția despre modul de selecție eclipsează meritele candidaților nu poate produce o magistratură solidă.
Categoric: nicio candidatură, niciun partid
Subiectul care a generat cel mai mult interes în spațiul public a fost cel politic. Kovesi se află la conducerea EPPO de aproape opt ani și, inevitabil, speculațiile despre planurile sale de după mandat au proliferat. Răspunsul nu a lăsat loc de interpretări: "Am plecat din România de aproape 8 ani de zile și încă sunt sperietoarea tuturor. Nu am niciun fel de plan să intru în politică, nu vreau să creez niciun fel de partid politic. Exclud categoric."
Rămâne de văzut dacă declarația va pune capăt speculațiilor. În politica românească, afirmațiile de tipul "exclud categoric" au un istoric complicat. Ce este cert este că Kovesi a ales să transmită acest mesaj din Luxemburg, dintr-o poziție instituțională care îi conferă o credibilitate independentă de presiunile politice interne.
EPPO și frauda fiscală din Luxemburg: patru miliarde de euro și trei ani fără ANAF
Interviul a adus și date concrete despre activitatea Parchetului European. Dosarele instrumentate de EPPO au cumulat prejudicii de aproximativ 4 miliarde de euro, conform ultimului raport al instituției. Sunt bani publici europeni fraudați din fonduri structurale, din programe de coeziune, din scheme cu TVA.
Vezi si cele mai noi anunturi din Romania.
Kovesi a semnalat o situație specifică României: timp de trei ani consecutivi, ANAF nu a transmis niciun caz de fraudă cu TVA către EPPO. Instituția europeană a primit sesizări de la zeci de state membre, dar nu și de la autoritatea fiscală română. Abia în 2026 ANAF a început să transmită astfel de cazuri.
"Nu am văzut stabilită ca o prioritate lupta împotriva evaziunii fiscale", a declarat Kovesi. "Dacă nimeni nu se apleacă asupra acestui fenomen, dacă nimeni nu investighează evaziunea fiscală, nu ai cum să vezi lucrurile astea." Și a adăugat, retoric: "Poate s-a terminat corupția în România, nu? Știm cu toții că nu este așa."
Un parlamentar polonez în vizorul EPPO
Ca exemplu al amplorii investigațiilor europene, Kovesi a menționat că EPPO a cerut recent ridicarea imunității unui parlamentar polonez implicat într-o schemă de fraudare a fondurilor europene. Cazul ilustrează că instituția de la Luxemburg nu se limitează la dosare administrative minore, ci vizează structuri de corupție cu ramificații politice.
Parchetul European a fost înființat tocmai pentru a depăși limitele investigațiilor naționale, acolo unde interesele locale pot frâna urmărirea penală. Luxemburg, ca sediu al acestei instituții, nu este doar un simbol geografic, ci și o alegere politică: un stat mic, neutru din multe perspective, gazda unor instituții europene care trebuie să funcționeze deasupra presiunilor naționale.
Luxemburg prin ochii unei emigrante: costul ascuns al Marelui Ducat
Luxemburg este, prin definiție, una dintre cele mai scumpe țări din Europa. PIB-ul pe cap de locuitor se numără printre cele mai ridicate din lume, salariile sunt pe măsură, dar și chiriile, prețurile la alimente și costul general al vieții urmează aceeași logică. Vera Honório, o portugheză de 35 de ani, a trăit această realitate timp de aproape două decenii, în Franța și Luxemburg, înainte de a lua decizia de a se întoarce acasă.
Povestea ei este emblematică pentru o generație de emigranți europeni care au descoperit că venitul mai mare din vest nu înseamnă automat o viață mai bună. "Câștigi mai mult în străinătate, dar și cheltuiești enorm. Chiriile sunt foarte mari și pierzi multe lucruri importante din viață", a explicat Vera după repatriere.
Supermarketul din Luxemburg față de familia din Portugalia
În Luxemburg, Vera a lucrat într-un supermarket, locuind în chirie și împărțind locuința cu alte persoane - o soluție frecventă în orașele în care prețul unui apartament individual depășește cu mult veniturile unui angajat în retail. Banii câștigați acopereau cheltuielile, lăsând puțin pentru economii și nimic pentru experiențele care contează cu adevărat pe termen lung.
Cei interesati pot consulta oferte de munca disponibile acum.
Acum, în Portugalia, salariul ei este de 850-900 de euro pe lună - o fracțiune din ce câștiga în Luxemburg. "Să vii din Luxemburg și să trăiești cu 850-900 de euro pe lună nu este ușor. Dar aici sunt fericită și asta contează cel mai mult", a declarat Vera. Este genul de bilanț pe care mulți emigranți îl fac în tăcere, dar puțini îl exprimă atât de direct.
Programul "Returning" și lecția repatrierii pe care România nu a adoptat-o
Decizia Verei a fost facilitată și de un instrument creat de guvernul portughez: programul "Returning", lansat în 2019 pentru a sprijini întoarcerea emigranților. Vera a primit 9.000 de euro ca primă tranșă, cu posibilitatea de a depăși 10.000 de euro în total, în funcție de circumstanțe.
Cifrele programului sunt semnificative: peste 25.000 de cereri depuse din 2019 până în prezent, cu o rată de aprobare de aproximativ 70%. Luxemburg se află pe locul cinci în topul țărilor de origine ale cererilor, după Elveția, Franța, Marea Britanie și Germania. Faptul că un stat mic ca Luxemburg generează atât de multe cereri reflectă dimensiunea emigrației portugheze în Marele Ducat.
România nu dispune, deocamdată, de un program echivalent. Există inițiative punctuale, programe de burse, uneori facilități fiscale pentru cei care revin, dar nu un mecanism sistematic, finanțat consistent, care să ofere sprijin financiar direct emigranților. Experiența portugheză arată că un astfel de program poate funcționa - cu condiția să fie bine finanțat și să aibă criterii clare de eligibilitate. Țara a pierdut în ultimele două decenii sute de mii de cetățeni pregătiți, iar ritmul repatrierii spontane rămâne modest față de amploarea plecărilor.
Luxembourg City UNESCO: de la fortăreață medievală la destinație europeană vie
Orașul Vechi al Luxemburgului este înscris pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO din 1994, recunoscut drept un exemplu remarcabil de cetate fortificată istorică. Fortărețele și casematele orașului - tuneluri săpate în stâncă de-a lungul secolelor - coexistă astăzi cu instituțiile europene, ambasadele și sediile corporațiilor financiare care fac din Luxembourg City unul dintre cele mai importante centre de afaceri ale continentului.
Această dualitate - istoria medievală alături de modernitatea europeană - stă la baza noii strategii turistice a capitalei luxemburgheze. Campania "A Bubble Full of Life", dezvoltată de Luxembourg City Tourist Office, pune accentul nu pe monumentele istorice în sine, ci pe experiența cotidiană a orașului: piețele cu terase, festivalurile de muzică, viața de cartier. Este o abordare care vizează vizitatorii ce vor să trăiască un oraș, nu doar să-l fotografieze.
Pentru mai multe optiuni, consulta directorul de firme din Romania.
Un calendar estival bogat în vara lui 2026
Vara anului 2026 aduce în Luxemburg un program cultural consistent. Între 15 mai și 14 august, Kultur Summer la Hesper Park propune concerte cu trupe tribut în fiecare vineri seară. Pe 22 și 23 mai 2026, Luxembourg Open Air deschide sezonul de concerte mari la Esch-Belval. La Place d'Armes din Luxembourg City, estrada istorică din 1875 găzduiește Plëss in Concert, o serie de concerte de vară ce se va desfășura între 1 mai și 6 septembrie 2026.
Inițiativa de iarnă "Winterlights" transformă centrul istoric într-un spațiu cultural interactiv în sezonul rece. Împreună, aceste programe conturează un calendar care încearcă să distribuie fluxul turistic pe tot parcursul anului, evitând aglomerarea din lunile de vârf.
Ce înseamnă Luxemburg pentru România și pentru cetățenii europeni
Luxemburg nu este doar un stat mic cu PIB ridicat și fortărețe medievale. Este un nod al Europei: găzduiește Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Curtea de Conturi Europeană, Parchetul European și sediile europene ale unor bănci majore. Deciziile luate la Luxemburg au consecințe directe pentru cetățenii din toate statele membre, inclusiv România.
Interviul acordat de Kovesi amintește că distanța geografică față de București nu diminuează relevanța deciziilor de la Luxemburg. Dosarele EPPO cu prejudicii de miliarde de euro implică bani din bugetul european comun, bani la care România contribuie și din care beneficiază. Lipsa sesizărilor din partea ANAF timp de trei ani nu este un detaliu tehnic - este o politică, explicită sau implicită, cu costuri reale pentru cetățeni.
Povestea Verei Honório, portugheză întoarsă acasă din Luxemburg, vorbește despre o Europă în care libertatea de mișcare a adus câștiguri inegale. Cei care au plecat au câștigat venituri mai mari, dar au pierdut context, familie, rădăcini. Cei rămași au suportat presiunea demografică a plecărilor. Programele de repatriere încearcă să gestioneze consecințele unui proces care nu a fost niciodată complet previzibil.
Luxemburg rămâne, în mai 2026, un simbol al complexității europene: mic ca suprafață, imens ca influență, inabordabil ca prețuri pentru mulți, dar fascinant ca model de coexistență între tradiție și modernitate instituțională.
Întrebări frecvente
Ce este Parchetul European (EPPO) și de ce are sediul în Luxemburg?
EPPO (Parchetul European) este instituția Uniunii Europene care investighează frauda cu fonduri europene, corupția și infracțiunile care afectează bugetul UE. Sediul se află în Luxemburg, iar Laura Codruța Kovesi este procuror-șef din 2019. Instituția funcționează independent de parchetele naționale și poate investiga în toate statele membre care au aderat la cooperarea consolidată europeană.
De ce a exclus Kovesi orice candidatură politică în România?
Kovesi a declarat categoric că nu intenționează să intre în politică, să creeze un partid sau să candideze la vreo funcție în România după încheierea mandatului european. Declarațiile au venit ca răspuns la speculații recurente din spațiul public românesc. Kovesi se află în afara României de aproape opt ani, în funcții europene, și a subliniat că aceste zvonuri nu au niciun fundament real.
Ce este programul portughez "Returning" și cine poate beneficia de el?
"Returning" este un program guvernamental portughez lansat în 2019 pentru a sprijini repatrierea cetățenilor emigrați. Oferă ajutor financiar în două tranșe, care pot depăși 10.000 de euro total. Rata de aprobare este de aproximativ 70% din cele peste 25.000 de cereri depuse. Luxemburg se află pe locul cinci ca origine a cererilor, după Elveția, Franța, Marea Britanie și Germania.
De ce este Luxemburg înscris pe lista UNESCO și ce atracții are Orașul Vechi?
Orașul Vechi al Luxemburgului a fost înscris pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1994, recunoscut ca exemplu remarcabil de cetate fortificată istorică. Fortărețele, casematele medievale și arhitectura istorică, combinate cu funcția modernă de centru european, îl fac unic în Europa. Casematele Bock și Petrusse, săpate în stâncă de-a lungul secolelor, pot fi vizitate și astăzi.
Care sunt cele mai recente date despre dosarele instrumentate de EPPO?
Conform ultimului raport al EPPO, dosarele instrumentate de Parchetul European au cumulat prejudicii de aproximativ 4 miliarde de euro. Instituția a cerut ridicarea imunității unui parlamentar polonez implicat într-o schemă de fraudare a fondurilor europene. România a fost semnalată pentru absența sesizărilor din partea ANAF privind frauda cu TVA timp de trei ani consecutivi, situație remediată abia în 2026.
