Guvernul introduce o schimbare majoră în modul în care funcționează administrația publică din România. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat marți că o ordonanță de urgență va limita numărul de mandate pentru funcțiile publice de conducere și pentru înalții funcționari publici.
Concret, funcțiile publice de conducere vor putea fi ocupate pentru maximum două mandate de câte cinci ani. Zece ani. Atât va putea sta o persoană într-o funcție de conducere în administrația publică.
Rotația devine regulă și pentru înalții funcționari
Pentru înalții funcționari publici, limitarea este și mai strictă: maximum două mandate de câte trei ani. Ordonanța de urgență privind administrația introduce astfel principiul mobilității prin rotație, un mecanism menit să prevină acumularea excesivă de putere într-o singură poziție pe termen lung.
Măsura vine într-un context în care sistemul administrativ românesc a fost criticat frecvent pentru rigiditate. Același om, în același birou, an după an, deceniu după deceniu. Această inerție a generat, de-a lungul timpului, un mediu propice pentru blocaje instituționale și relații de dependență între funcționari și structurile pe care le coordonează.
Rotația personalului de conducere este o practică răspândită în mai multe state europene, tocmai pentru a aduce perspective noi în administrație și pentru a împiedica formarea unor centre de influență greu de controlat. România face acum un pas în această direcție, cel puțin la nivel legislativ.
Exploreaza anunturi gratuite pe La Ei.
Ce înseamnă asta pentru administrația publică
Diferența dintre cele două categorii de funcții este semnificativă. Funcțiile publice de conducere beneficiază de mandate mai lungi, de cinci ani fiecare, ceea ce oferă stabilitate suficientă pentru implementarea unor proiecte pe termen mediu. Înalții funcționari publici, în schimb, vor avea mandate de doar trei ani, reflectând natura mai dinamică a acestor poziții.
Adoptarea unei ordonanțe de urgență pentru această reformă sugerează că executivul consideră problema suficient de presantă pentru a nu aștepta procedura parlamentară obișnuită. Rămâne de văzut cum va fi implementată efectiv această măsură, mai ales în cazul funcționarilor care ocupă deja de mulți ani aceleași poziții.
Mecanismul de rotație ar putea genera și efecte secundare. Transferul periodic al conducătorilor de instituții presupune o perioadă de adaptare la fiecare schimbare, iar continuitatea unor proiecte aflate în derulare ar putea fi afectată. Pe de altă parte, perspectivele noi aduse de fiecare mandat nou pot accelera modernizarea instituțiilor.
Anunțul lui Cseke Attila marchează o direcție clară a guvernului: administrația publică românească trebuie să devină mai flexibilă, iar concentrarea puterii administrative în mâinile acelorași persoane pe perioade nedeterminate nu mai este acceptabilă.
