Alexandru Rogobete, deputat PSD și fost ministru al Sănătății, leagă blocajul politic de crizele din sistemul medical, de la angajările înghețate în spitale până la contractul Pfizer și ancheta DIICOT privind azilele ilegale din Bihor.
Intervențiile sale publice din ultimele zile au aceeași țintă politică: Guvernul condus de Ilie Bolojan și lipsa unei decizii rapide într-un moment în care administrația sanitară are nevoie de personal, bani și control instituțional. Rogobete folosește dosare cu miză mare pentru a susține că statul nu poate funcționa prin amânare.
Blocajul politic este prezentat ca o frână pentru sănătate
Potrivit Digi24, Rogobete a afirmat că au trecut aproape două luni de când România nu are un guvern cu puteri depline. Mesajul său vine în contextul în care președintele Nicușor Dan a transmis că partidele nu au ajuns la un acord politic pentru învestirea unui guvern, iar PNL și-ar fi schimbat poziția față de marți.
Fostul ministru al Sănătății susține că miza nu este împărțirea funcțiilor, ci capacitatea statului de a lua decizii. Formularea sa, "Miza nu este funcţia de prim-ministru. Miza nu este funcţia de ministru. Miza este România", concentrează linia politică a intervenției: responsabilitatea administrativă ar trebui să prevaleze în fața calculelor de partid.
În același registru, Rogobete i-a transmis lui Ilie Bolojan: "Domnule Bolojan, opriţi-vă! România nu este sat fără câini." Declarația are un ton de confruntare directă, dar miza concretă invocată de fostul ministru este funcționarea serviciilor publice, mai ales a celor medicale.
Pentru pacienți, blocajul politic nu este o dispută abstractă. Un guvern fără stabilitate și fără sprijin parlamentar clar poate întârzia acte normative, numiri, alocări bugetare și proceduri administrative. În sănătate, astfel de întârzieri se traduc în spitale care nu pot planifica personalul, investițiile sau contractele de servicii.
Posturile din spitale: lipsa de personal devine argument politic
Adevărul notează că Rogobete l-a criticat pe premierul Ilie Bolojan pentru blocarea scoaterii la concurs a posturilor din spitale. Fostul ministru susține că unitățile medicale au nevoie de personal, iar blocarea concursurilor lovește direct în capacitatea lor de a trata pacienți.
El a invocat și faptul că, în perioada în care conducea Ministerul Sănătății, a semnat peste 2.000 de diplome de medic specialist pentru absolvenții de rezidențiat. Cifra este relevantă pentru că arată existența unei generații noi de medici pregătiți să intre în sistem, dar care depinde de posturi scoase legal la concurs.
Un concurs pentru un post într-un spital nu este doar o formalitate birocratică. Este poarta prin care un medic, o asistentă sau un infirmier poate intra într-o secție în care turele sunt deja încărcate. Când această poartă rămâne închisă, presiunea se mută pe personalul existent și, în final, pe pacient.
Pe aceeasi tema: Universități din România în QS 2027: UB rămâne lider.
Rogobete formulează critica printr-o distincție simplă: "Reforma nu înseamnă să oprești sistemul. Reforma înseamnă să-l faci să funcționeze mai bine." Afirmația vizează una dintre tensiunile recurente din administrația românească, unde reducerile de cheltuieli și blocarea posturilor sunt prezentate adesea ca disciplină bugetară, deși în spitale lipsa de personal poate deveni o problemă de siguranță.
Impactul nu este uniform. Spitalele mari pot redistribui temporar personalul între secții, chiar dacă prețul este epuizarea angajaților. Unitățile mici, mai ales cele din orașe fără centre universitare, au o marjă mult mai redusă. Acolo, un singur post neocupat poate însemna linii de gardă mai greu de acoperit sau trimiterea pacienților către alte județe.
Contractul Pfizer revine în discuție după blocarea conturilor ROMATSA
Subiectul Pfizer a reintrat în atenția publică după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat că statul român va contesta decizia prin care au fost blocate conturile ROMATSA. Digi24 a relatat despre poprirea de peste 3,4 miliarde de lei, în litigiul dintre România și Pfizer.
Mediafax a consemnat poziția lui Rogobete, potrivit căreia România ar trebui să continue demersurile de negociere privind contractul. Fostul ministru afirmă că, în mandatul său, a început împreună cu ministrul Finanțelor o primă rundă de discuții și că au existat inclusiv contacte la Washington pentru reducerea impactului financiar asupra bugetului public.
Contractul Pfizer este un dosar dificil pentru orice guvern, deoarece combină decizii luate în perioada pandemiei, obligații comerciale, litigii internaționale și presiune pe finanțele statului. Pentru cititorul care nu urmărește jargonul juridic, blocarea unor conturi înseamnă că un creditor încearcă să își recupereze banii prin executare, folosind mecanisme legale recunoscute în alt stat.
Rogobete susține că România trebuie să folosească toate căile legale și diplomatice pentru a diminua costul contractului. În termenii săi, problema nu poate fi tratată doar ca o dispută de imagine. "Oamenii au nevoie de fapte, nu de propagandă, de documente, nu de lozinci", a spus fostul ministru.
Din perspectivă administrativă, diferența dintre negociere și contestare este esențială. Contestarea atacă o măsură concretă, cum ar fi blocarea unor sume. Negocierea caută o soluție mai largă, eventual o reeșalonare, o reducere sau o formulă care limitează efectele asupra bugetului. Rogobete sugerează că statul ar trebui să le folosească pe ambele, nu să se limiteze la reacții punctuale.
Azilele ilegale din Bihor pun presiune pe controlul statului
În cazul azilelor ilegale din Bihor, Libertatea a relatat că Rogobete a confirmat că el a sesizat Parchetul General pe vremea când era ministru al Sănătății. Sesizarea ar fi urmat unui raport al corpului de control ministerial, declanșat după o situație din Mehedinți privind pacienți mutați dintr-un spital de psihiatrie.
DIICOT îl acuză pe Viorel Pașca, potrivit Libertatea, că din 2020 ar fi constituit, împreună cu alți trei suspecți, o grupare de criminalitate organizată pentru obținerea de foloase patrimoniale din exploatarea unor persoane vulnerabile. Șapte membri ar fi aderat și ar fi sprijinit gruparea. În casele deținute de Pașca ar fi fost ținuți peste 400 de beneficiari.
Vezi si articolul: PSD: condiții pentru votarea viitorului guvern și salariul minim.
Rogobete a spus că justiția își face treaba și a calificat ancheta drept un lucru pozitiv. A adăugat însă că nu are date concrete despre persoane transportate cu ambulanța de la spitale către casele lui Viorel Pașca și a refuzat să speculeze. Această precizare contează, pentru că separă acuzațiile confirmate procedural de ipotezele care trebuie verificate de procurori.
Cazul Bihor readuce în discuție o vulnerabilitate veche: persoanele cu boli psihice, dizabilități sau afecțiuni cronice ajung uneori între instituții care nu comunică eficient. Spitalul vrea să externeze un pacient stabilizat medical, familia nu poate oferi îngrijire, serviciile sociale sunt insuficiente, iar locurile în centre publice sunt limitate. În acel gol apar soluții private sau informale, unele legale, altele profund abuzive.
Fostul ministru afirmă că acele centre ar fi funcționat 20 ani fără controale eficiente. Dacă această durată se confirmă în anchetă, problema depășește responsabilitatea unui singur mandat. Ea indică o succesiune de instituții care au ratat semnale, nu au verificat condițiile reale sau nu au intervenit înainte ca situația să ajungă la procurori.
Rogobete cere centre pentru bolnavi cronici și paliație în 2-3 ani
Dincolo de critica politică, Rogobete propune o direcție administrativă: România ar avea nevoie, în următorii 2-3 ani, de centre pentru bolnavi cronici și centre de paliație. Ideea pleacă de la un fapt simplu: spitalele de urgență nu pot înlocui rețeaua de îngrijire pe termen lung.
Îngrijirea paliativă nu înseamnă abandonarea tratamentului, ci sprijin medical și uman pentru pacienți cu boli grave, atunci când vindecarea nu mai este obiectivul principal. Într-o comparație concretă, spitalul de urgență este ca o stație de intervenție rapidă, construită pentru episoade acute. Un centru de paliație este spațiul în care pacientul primește îngrijire continuă, control al durerii și suport pentru familie.
Centrele pentru bolnavi cronici ar reduce presiunea pe secțiile spitalelor și ar oferi o alternativă verificabilă pentru pacienții care nu mai au nevoie de tratament acut, dar nu pot fi lăsați fără supraveghere. Fără astfel de locuri, sistemul împinge cazurile dificile către familii, autorități locale sau furnizori privați slab controlați.
Declarațiile fostului ministru al Sănătății vin dintr-o zonă politică evidentă, PSD fiind în competiție directă cu PNL în actualul blocaj. Totuși, dosarele invocate nu sunt strict electorale. Angajările din spitale, litigiul Pfizer și azilele ilegale din Bihor ating bugete publice, siguranța pacienților și capacitatea statului de a proteja persoane vulnerabile.
În acest punct, critica lui Rogobete se sprijină pe o întrebare administrativă concretă: cine ia deciziile și cu ce instrumente? Pentru spitale, instrumentul este deblocarea posturilor acolo unde lipsa de personal afectează actul medical. Pentru Pfizer, sunt negocierile și contestațiile juridice. Pentru azilele ilegale, sunt controalele reale, sesizările penale și construirea unei infrastructuri de îngrijire care să nu lase peste 400 de beneficiari la marginea sistemului.
