Universitatea din București este cea mai bine clasată universitate din România în QS World University Rankings 2027, în intervalul 801-850 la nivel mondial, într-o ediție în care România mai are doar opt instituții incluse.
România are mai puține universități vizibile în clasamentul QS
Clasamentul QS World University Rankings 2027 arată o pierdere de teren pentru învățământul superior românesc. Dacă în ediția 2025 România avea 13 universități prezente, în 2026 numărul scăzuse la 10, iar în 2027 a ajuns la 8.
Scăderea nu spune totul despre calitatea unei universități, dar indică o problemă de vizibilitate internațională. Un clasament global funcționează ca o vitrină: instituțiile care intră în el sunt mai ușor de observat de studenți străini, cercetători, parteneri academici și angajatori. Când numărul universităților listate se reduce, sistemul național apare mai slab reprezentat în această vitrină.
Universitatea din București rămâne prima la nivel național, însă poziția sa globală este mai jos decât în ediția precedentă. În QS 2026, UB fusese în intervalul 761-770. În QS 2027, instituția apare în banda 801-850.
Universitatea din București și Babeș-Bolyai sunt singurele sub pragul 1.000
Doar două universități din România mai sunt plasate în primele 1.000 de poziții ale clasamentului global QS 2027. Universitatea din București ocupă prima poziție națională, în intervalul 801-850, iar Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca se află pe locul al doilea în România, în intervalul 851-900.
Diferența față de ediția 2026 este semnificativă pentru ambele instituții. Atunci, Universitatea din București și Universitatea Babeș-Bolyai erau cotate în același interval, 761-770. În noua ediție, ambele coboară în benzi inferioare, iar UB rămâne în față la nivel național.
Din arhiva blogului: Uzina BMW Debrecen, magnet pentru vestul României: ce o leagă de Cluj.
La nivel european, Universitatea din București ocupă locul 254, iar Universitatea Babeș-Bolyai locul 272. Aceste poziții oferă o imagine mai apropiată de competiția regională, unde universitățile românești concurează cu instituții din Europa Centrală și de Est, dar și cu universități occidentale cu bugete, tradiții de cercetare și rețele internaționale mai solide.
Lista universităților românești incluse în QS 2027
Pe lângă Universitatea din București și Universitatea Babeș-Bolyai, România mai are instituții incluse în benzile inferioare ale clasamentului. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași apare în intervalul 1201-1400, aceeași bandă în care este plasată și Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București.
În categoria 1401+ se află Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava și Universitatea Transilvania din Brașov. Categoria 1401+ indică faptul că instituțiile sunt incluse în clasament, dar nu sunt departajate printr-o poziție exactă în partea superioară a topului.
Prezența într-o astfel de bandă nu este neglijabilă. Pentru o universitate, includerea într-un clasament internațional poate conta în acorduri de mobilitate, proiecte de cercetare, recrutarea de studenți străini și parteneriate academice. Totuși, distanța față de primele sute de poziții arată că universitățile românești au încă dificultăți în a converti activitatea academică locală în recunoaștere globală.
Ce măsoară QS și de ce contează pentru studenți
QS World University Rankings este unul dintre cele mai urmărite clasamente universitare internaționale. El combină indicatori legați de reputația academică, reputația în rândul angajatorilor, rezultatele absolvenților, rețeaua internațională de cercetare și sustenabilitate. Pentru un cititor nefamiliarizat cu aceste ierarhii, un clasament universitar seamănă cu o evaluare făcută din mai multe lentile, nu cu o simplă medie a notelor.
Citeste si: Adrian Veștea respinge ipoteza excluderii sale din PNL.
În cazul Universității din București, datele menționate pentru QS 2027 arată poziții diferite pe indicatori. UB este pe locul 233 la Employment Outcomes, indicator care privește rezultatele absolvenților pe piața muncii. La Employer Reputation, universitatea este pe locul 465, iar la International Research Network pe locul 505. Pentru Sustainability apare pe locul 520, iar pentru Academic Reputation pe locul 609.
Aceste diferențe sunt relevante. O universitate poate avea absolvenți bine cotați de angajatori, dar o reputație academică internațională mai modestă. Poate avea programe solide pentru piața locală, dar o rețea de cercetare mai puțin extinsă global. În termeni simpli, clasamentul nu măsoară doar ce se întâmplă în sălile de curs, ci și cât de vizibilă este instituția în afara țării.
Declarația rectorului UB pune accent pe programe și cercetare
Rectorul Universității din București, Marian Preda, a legat rezultatul de profilul academic al instituției, de relevanța programelor și de participarea la proiecte de cercetare. El a spus că rezultatele consolidează profilul UB ca instituție cu programe "relevante, orientate spre viitor" și a invocat apartenența la CIVIS, Alianța Universităților Civice din Europa, din 2019.
Referirea la CIVIS este importantă deoarece alianțele universitare europene au devenit instrumente prin care instituțiile își construiesc parteneriate, mobilități și proiecte comune. Pentru universitățile românești, astfel de rețele pot compensa parțial diferențele de finanțare față de marile centre academice occidentale, dar rezultatele se văd lent și depind de capacitatea instituțiilor de a produce cercetare competitivă.
Topul global QS 2027 este condus de Massachusetts Institute of Technology, urmat de Imperial College London și Stanford University. Prezența acestor instituții în fruntea clasamentului arată nivelul competiției: universități cu resurse majore, cercetare de vârf, reputație globală și conexiuni puternice cu industria. Pentru România, miza imediată nu este apropierea de aceste poziții, ci păstrarea și extinderea prezenței în clasament.
