Șaisprezece parlamentari ai Partidului Național Liberal au depus pe 18 iunie 2026 o ordonanță președințială la Tribunalul Ilfov, prin care contestă deciziile Biroului Politic Național din 15 iunie ce îi obligă să nu voteze Guvernul Veștea sub amenințarea excluderii automate din partid. Acțiunea vine cu trei zile înainte de Congresul Extraordinar de la Romexpo.
Printre semnatarii contestației se află premierul desemnat Adrian Veștea, fostul ministru al Justiției Alina Gorghiu, senatoarea Nicoleta Pauliuc, Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, George Scarlat și Ionuț Stroe. În paralel cu cererea de suspendare în regim de urgență, 18 parlamentari liberali au introdus și o acțiune pe fond prin care cer un prejudiciu moral total de aproximativ 4,5 milioane de lei, câte 250.000 de lei pentru fiecare reclamant.
Cele două decizii contestate ale Biroului Politic Național
BPN al PNL a adoptat pe 15 iunie două hotărâri care au declanșat ruptura internă. Prima mandata grupurile parlamentare liberale să nu voteze investirea Guvernului condus de Adrian Veștea. A doua prevedea sancțiunea excluderii automate din partid pentru orice parlamentar care nu se conformează liniei stabilite.
Strategia impusă deputaților și senatorilor PNL pentru ședința de învestire a fost formula "prezent, nu votez" sau părăsirea sălii înainte de exercițiul votului. Decizia a fost adoptată într-o ședință a conducerii partidului de aproximativ cinci ore, în seara de 16 iunie, cu 41 de voturi pentru, 13 împotrivă și 2 abțineri.
În aceeași reuniune, BPN a hotărât și că PNL nu va intra la guvernare cu PSD, cu 39 de voturi pentru, 10 împotrivă și 4 abțineri. Tot atunci au fost adoptate alte patru decizii politice care conturează noua poziție a partidului condus de Ilie Bolojan.
Argumentele juridice ale contestatarilor
Cei 16 liberali invocă în fața instanței patru linii de atac. Prima vizează încălcarea articolului 69 din Constituție, care interzice mandatul imperativ. Conform acestui principiu, parlamentarii sunt în slujba poporului, iar orice mandat imperativ este nul, ceea ce înseamnă că un partid nu îi poate obliga juridic să voteze într-un anumit fel.
Al doilea argument privește depășirea competenței statutare. Potrivit reclamanților, statutul PNL prevede că excluderea parlamentarilor poate fi propusă doar de Biroul Executiv și decisă de Consiliul Național, nu printr-o decizie a Biroului Politic Național.
Reclamanții acuză și lipsa procedurii disciplinare prevăzute de statut, susținând că nu li s-a oferit dreptul la apărare înainte de a fi sancționați. Al patrulea cap de acuzare este că deciziile BPN i-ar obliga pe parlamentari să încalce însăși legea, refuzând să își exercite atribuția constituțională de a vota în cunoștință de cauză.
Din arhiva blogului: Primarul din Sânger, demis prin referendum la 50 voturi diferență.
Cererea de prejudiciu moral
Cei 18 parlamentari care au depus acțiunea pe fond pentru răspundere civilă delictuală cer câte 250.000 de lei despăgubiri morale pentru fiecare. Suma totală se ridică la aproape 4,5 milioane de lei. În motivare, semnatarii arată că măsurile partidului le afectează reputația publică și capacitatea de a-și exercita mandatul fără presiuni.
Într-un comunicat comun, cei 16 liberali contestatari scriu că "ni se dictează cum să votăm la învestirea guvernului și suntem amenințați cu excluderea dacă votăm după conștiință". Aceștia mai susțin că "PNL nu este proprietatea unui singur om și nu se transformă într-o anexă a unei singure voințe".
Poziția conducerii PNL: Veștea este "autoexclus"
Conducerea partidului respinge legitimitatea acțiunilor lui Adrian Veștea. Europarlamentarul Gheorghe Falcă a declarat la Antena 3 CNN că premierul desemnat este deja exclus de facto din formațiune. "Domnul Veștea este exclus de ieri din partid. Noi nu o să avem pe ordinea de zi excluderea domnului Veștea în congres", a afirmat Falcă, vorbind despre o ipoteză de "autoexcludere".
Președintele PNL, Ilie Bolojan, a fost mai precaut în formulare, dar la fel de ferm în decizie. "Parlamentarii PNL au fost mandatați ca la viitoarea ședință să procedeze după formula 'prezent, nu votez', iar parlamentarii propuși într-un astfel de guvern fără susținerea PNL își vor pierde calitatea de membri ai partidului", a transmis liderul liberalilor.
Comunicatul oficial al PNL acuză că "desemnarea lui Adrian Veștea pentru formarea unui guvern s-a realizat fără aprobarea forurilor statutare ale PNL, cu încălcarea Statutului partidului". Conducerea liberală consideră că procedura constituțională a fost folosită pentru a forța mâna partidului.
Răspunsul premierului desemnat
Adrian Veștea respinge ideea că un partid își poate exclude propriul prim-ministru. "Nu cred că va exista un partid care să-și excludă un prim-ministru care este membru al acelui partid, nu știu, poate s-a mai întâmplat în altă țară, dar eu în România nu cunosc în ultimii, să zic, în ultima sută de ani de când mă raportez la politică, să se ajungă într-o astfel de situație", a declarat Veștea.
Premierul desemnat a amânat depunerea în Parlament a listei miniștrilor și a programului de guvernare. Decizia tactică îi cumpără timp pentru a încerca să atragă sprijinul unora dintre liberalii care încă oscilează între tabără și pentru a aștepta soluția instanței la ordonanța președințială.
Acuzațiile lui Robert Sighiartău
Deputatul PNL Robert Sighiartău aruncă o lumină diferită asupra crizei, sugerând că în spatele susținerii lui Veștea s-ar afla interese ale PSD și ale președintelui Nicușor Dan. "Pentru PSD nu există prietenii și principii. Există doar INTERESE permanente. În această ecuație, Adrian Veștea și președintele României sunt, în primul rând, instrumente utile unui obiectiv politic PSD", a scris Sighiartău.
Pe aceeasi tema: Trump a semnat memorandumul SUA-Iran la cina de la Versailles.
Acuzația deplasează miza dincolo de granițele PNL, sugerând că lupta internă liberală este parte dintr-o arhitectură politică mai largă, care vizează slăbirea partidului în perspectiva următoarelor scrutinuri.
Calendarul intern: Consiliul Național și Congresul de la Romexpo
Pe 19 iunie, PNL convoacă Consiliul Național Extraordinar în format online. Două zile mai târziu, pe 21 iunie, urmează Congresul Extraordinar la Romexpo, unde delegații vor decide noua direcție a partidului. Conducerea Bolojan urmărește o consolidare statutară a poziției sale, în timp ce tabăra Veștea speră ca instanța să suspende, până la Congres, măsurile contestate.
Contestatarii susțin că noul Statut PNL trimis filialelor reduce termenele de convocare la doar 24 de ore, ceea ce, în opinia lor, deschide calea spre "reguli statutare făcute pentru epurare". Liberalii din jurul lui Veștea avertizează că aceste modificări statutare ar permite conducerii să excludă rapid orice voce critică, fără posibilitate reală de apărare.
Mandatul imperativ, miza juridică a procesului
Articolul 69 din Constituția României stipulează că "în exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului" și că "orice mandat imperativ este nul". Doctrina constituțională interpretează această dispoziție drept o protecție împotriva oricărui mecanism prin care un partid sau o altă entitate ar putea condiționa juridic votul parlamentar.
În practica politică românească, partidele au folosit însă regulat sancțiuni interne pentru a impune disciplina de vot, de la suspendări temporare la excluderi din grup. Litigiul deschis de cei 16 liberali este una dintre puținele situații în care un grup organizat de parlamentari contestă în instanță, sub formă de ordonanță președințială, mecanismul de presiune internă.
O eventuală suspendare judiciară a deciziilor BPN ar putea schimba calculul politic înainte de votul de învestire și ar oferi premierului desemnat o pârghie în plus pentru a negocia sprijinul propriilor colegi de partid. Dacă instanța respinge cererea, tabăra pro-Veștea pierde timpul prețios necesar pentru a-și consolida poziția înainte de Congresul de duminică.
Pe 18 iunie, dosarul depus la Tribunalul Ilfov a primit termen chiar în aceeași zi, conform regimului de urgență al ordonanței președințiale.
Întrebări frecvente
Ce este o ordonanță președințială și de ce au ales-o liberalii contestatari?
Ordonanța președințială este o procedură judiciară de urgență prin care instanța poate dispune măsuri provizorii fără a soluționa fondul cauzei. Cei 16 liberali au ales acest instrument pentru că le permite obținerea rapidă a unei suspendări a deciziilor BPN, înainte de Congresul Extraordinar de la Romexpo din 21 iunie. Hotărârea poate fi pronunțată în zile, nu în luni, ceea ce este esențial când miza este un vot parlamentar iminent și o posibilă excludere din partid.
Ce înseamnă mandatul imperativ interzis prin articolul 69 din Constituție?
Articolul 69 din Constituția României stabilește că parlamentarii sunt în serviciul poporului, nu al partidului care i-a propus. Orice mandat imperativ, adică orice obligație juridică de a vota într-un anumit fel impusă de un terț, este declarat nul. Pe baza acestui principiu, contestatarii susțin că PNL nu îi poate sancționa juridic pentru modul în care își exercită votul în Parlament, chiar dacă acesta contravine liniei oficiale a partidului.
Cum funcționează acțiunea pentru prejudiciu moral cerută de 18 parlamentari?
Acțiunea în răspundere civilă delictuală pentru prejudiciu moral este o cerere separată, judecată pe fond, prin care reclamanții cer despăgubiri pentru atingerea adusă reputației și demnității. Fiecare dintre cei 18 parlamentari cere câte 250.000 de lei, în total aproximativ 4,5 milioane de lei. Spre deosebire de ordonanța președințială, această procedură poate dura ani și nu produce efecte imediate asupra deciziilor contestate, dar marchează simbolic gravitatea conflictului intern.
