România urmează să atingă în aproximativ o săptămână jalonul din PNRR care prevede 4.500 de locuri noi în creșe, a anunțat joi ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila, la inaugurarea celei de-a 71-a unități din programul „Sfânta Ana", în comuna Bălăușeri, județul Mureș. Până la sfârșitul lunii august, numărul creșelor finalizate ar putea ajunge la 100.
Anunțul vine într-un moment cheie pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, după ce guvernul a accelerat lucrările în ultimele luni pentru a recupera întârzierile acumulate la unele componente. Programul „Sfânta Ana", derulat prin Ministerul Dezvoltării și Compania Națională de Investiții, prevede construirea a 247 de creșe la nivel național, dintre care 71 au fost deja date în folosință.
Cseke Attila confirmă atingerea jalonului PNRR pentru creșe
Declarația ministrului interimar al Dezvoltării a fost una dintre cele mai concrete privind stadiul componentei de educație timpurie din PNRR. „Am reușit în câțiva ani să ajungem la acest număr de 71 de creșe și pot să vă spun că la sfârșitul lunii august, dacă ritmul de lucru și procedurile se respectă în continuare, se va ajunge la 100", a spus Cseke Attila la Bălăușeri.
Oficialul a detaliat calendarul săptămânii: vineri urmează inaugurarea creșei de la Agnita, sâmbătă cea de la Simeria, iar apoi vor urma unități din zona Moldovei. „Într-o săptămână vom atinge jalonul pe care ni l-am dorit în PNRR, de 4.500 de noi locuri create în creșe", a precizat ministrul.
Atingerea acestui prag are implicații financiare directe, întrucât jaloanele PNRR condiționează plățile pe care Comisia Europeană le efectuează către statele membre. Fiecare componentă bifată deblochează tranșe care alimentează alte investiții în infrastructură, sănătate și educație.
Ce înseamnă jalonul de 4.500 de locuri pentru sistemul educațional
Capacitatea de 4.500 de locuri noi reprezintă o creștere semnificativă pentru infrastructura preșcolară din România, o țară care a fost în mod constant în partea de jos a clasamentelor europene la capitolul gradului de cuprindere a copiilor sub 3 ani în servicii formale de îngrijire. Deficitul de creșe a fost identificat de ani buni ca una dintre principalele bariere în reintegrarea femeilor pe piața muncii după naștere.
71 de creșe finalizate, 247 planificate până la finalul programului
Dintre cele 71 de creșe finalizate până la momentul anunțului, patru se află în județul Mureș: la Târnăveni, Vânători, Fântânele și acum Bălăușeri. „În total, în județ se vor construi 12 astfel de creșe, de diverse dimensiuni, în total cel puțin 670 de noi locuri pentru copilași, în condiții de siguranță, în care copiii pot fi lăsați de către părinți", a precizat Cseke Attila.
Exploreaza servicii disponibile in zona ta.
Cifra de 670 de locuri pentru un singur județ reflectă strategia de distribuție regională a programului, care încearcă să acopere atât marile centre urbane, cât și localitățile rurale. Decizia de a construi creșe în comune precum Bălăușeri este o noutate față de abordările anterioare, când astfel de unități erau practic inexistente în afara orașelor.
Pentru cele 176 de creșe rămase din programul „Sfânta Ana", calendarul de finalizare se întinde pe lunile următoare, în funcție de stadiul lucrărilor și de capacitatea constructorilor de a respecta termenele contractuale. Programul a debutat în 2021 și a trecut prin trei cicluri guvernamentale.
Distribuția geografică și prioritățile programului
Selecția localităților a urmărit echilibrul între nevoile demografice și capacitatea administrativă a primăriilor de a întreține ulterior aceste unități. Comunele rurale beneficiare au depus aplicații pe baza unor criterii care includ numărul de copii sub 3 ani din zonă, distanța față de cea mai apropiată unitate similară și disponibilitatea terenului.
Creșa din Bălăușeri: 1,5 milioane de euro pentru 40 de locuri
Unitatea inaugurată joi în comuna mureșeană are o capacitate de 40 de locuri și a fost realizată cu o investiție de aproximativ 1,5 milioane de euro. Clădirea include săli de joacă, dormitoare, bucătărie, spălătorie, cabinete medicale și spații administrative, toate conform standardelor europene în vigoare.
„Clădirea este proiectată ca o creșă de tip mic, având o capacitate de primire de 40 de locuri, repartizate în grupe pentru copii. Investiția a venit ca răspuns la cererea foarte mare din zonă raportată de părinți", a explicat primarul comunei Bălăușeri, Varga András Adorján.
Costul mediu per loc, de aproximativ 37.500 de euro, este comparabil cu cel al unor proiecte similare din alte state europene, deși variază în funcție de configurația terenului, dotările specifice și nivelul prețurilor pentru materialele de construcție. Suma include atât construcția propriu-zisă, cât și mobilierul, echipamentele medicale și sistemele de încălzire, ventilație și securitate.
Posturile și costurile de funcționare
Cu două săptămâni înainte de inaugurare, guvernul a aprobat cele 18 posturi necesare pentru funcționarea creșei de la Bălăușeri. „Din 2022, tot la propunerea noastră, statul și-a schimbat abordarea legat de cheltuieli de funcționare, astfel încât astăzi cheltuielile de funcționare sunt în sarcina Ministerului Educației", a subliniat Cseke Attila.
Vezi si directorul de firme din Romania.
Modificarea legislativă din 2022 a fost esențială pentru sustenabilitatea programului, întrucât autoritățile locale, în special cele din comunele mici, nu ar fi avut resursele necesare pentru a susține lunar salariile educatoarelor, ale personalului medical și ale auxiliarilor. Transferul costurilor către Ministerul Educației a eliminat unul dintre principalele obstacole.
UDMR revendică programul ca proiect propriu de guvernare
Inaugurarea de la Bălăușeri a fost folosită și ca prilej de poziționare politică pentru UDMR, care a inițiat programul în 2021. Președintele formațiunii, Kelemen Hunor, a evidențiat caracterul de continuitate al proiectului în ciuda schimbărilor guvernamentale și a crizelor bugetare succesive.
„Într-o perioadă în care în lume sunt tot mai puține puncte de sprijin, s-au schimbat extrem de multe lucruri chiar și din 2021, de când am lansat acest program pentru creșe în țară. Multe programe guvernamentale au dispărut, au apărut extrem de multe probleme noi", a declarat Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a recunoscut că formațiunea reprezintă „doar o forță mică" în Parlament și Guvern, dar a insistat că programul pentru creșe rămâne unul de prioritate strategică, menținut chiar și în perioadele de constrângeri bugetare severe. Continuitatea politică a fost asigurată de prezența UDMR în diferite coaliții guvernamentale începând cu 2021.
Programul „Sfânta Ana" și răspunsul la provocările demografice
România se confruntă cu una dintre cele mai accelerate scăderi demografice din Uniunea Europeană, cu o rată a natalității aflată sub pragul de înlocuire a generațiilor. În acest context, investițiile în infrastructura de îngrijire a copiilor mici sunt considerate de specialiști drept una dintre pârghiile prin care statul poate stimula indirect creșterea numărului de nașteri.
Lipsa cronică de creșe a fost timp de decenii unul dintre motivele invocate de femeile care amânau revenirea la serviciu sau renunțau temporar la carieră. Pentru familiile din mediul rural, situația era și mai dificilă, întrucât majoritatea creșelor existente erau concentrate în orașe, iar transportul zilnic al copiilor pe distanțe mari nu era o opțiune realistă.
Informatii suplimentare gasesti in sectiunea oferte de munca disponibile acum.
Comparația cu alte state europene
Țări precum Franța, Suedia sau Danemarca au rate de cuprindere a copiilor sub 3 ani în servicii formale de îngrijire de peste 50%, în timp ce România a oscilat în ultimii ani în jurul valorii de 15-17%. Atingerea jalonului PNRR de 4.500 de locuri noi nu rezolvă decada parțial decalajul, însă reprezintă cea mai amplă extindere a rețelei realizată în ultimele decenii.
Specialiștii în politici publice subliniază că simpla construcție a clădirilor nu este suficientă. Personalul calificat, programele educaționale adaptate vârstei și colaborarea cu părinții sunt la fel de importante pentru ca aceste investiții să producă efectele scontate pe termen lung.
Următorii pași: Agnita, Simeria și extinderea în Moldova
Calendarul săptămânii confirmă ritmul accelerat al inaugurărilor. După Bălăușeri, urmează vineri inaugurarea creșei de la Agnita, în județul Sibiu, iar sâmbătă cea de la Simeria, în județul Hunedoara. Ulterior, atenția se va muta către județele din Moldova, unde sunt programate deschideri în lanț.
Această cadență, de două sau trei inaugurări într-o singură săptămână, este necesară pentru atingerea pragului de 100 de creșe finalizate până la sfârșitul lunii august. Calculele oficiale arată că, pornind de la 71 de unități deschise, mai sunt necesare 29 de inaugurări în următoarele aproximativ două luni.
Pentru autoritățile locale, deschiderea unei creșe noi reprezintă mai mult decât un eveniment administrativ. În multe comunități rurale, lipsa unei astfel de unități a fost unul dintre factorii care au determinat tineri să își caute locuri de muncă și locuințe în orașe sau în străinătate. Apariția creșelor poate contribui la încetinirea procesului de depopulare a satelor românești.
Ministrul interimar a insistat pe ideea că viteza implementării depinde de colaborarea dintre administrația centrală, primării și constructori. „Dacă avem încredere, dacă muncim mult, cu sprijinul comunității locale, putem să facem astfel de programe", a conchis Cseke Attila.
Întrebări frecvente
Ce este programul Sfânta Ana și cine îl finanțează?
Programul Sfânta Ana este o inițiativă guvernamentală lansată în 2021, prin care se construiesc 247 de creșe la nivel național. Programul este derulat prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și implementat de Compania Națională de Investiții. Finanțarea provine în mare parte din fonduri europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, completate cu bugetul de stat. Programul a fost inițiat la propunerea UDMR și răspunde deficitului cronic de locuri în creșe.
Cum afectează atingerea jalonului PNRR plățile către România?
Jaloanele PNRR sunt condiții pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a primi tranșele de fonduri europene de la Comisia Europeană. Atingerea jalonului de 4.500 de locuri noi în creșe deblochează o parte din fondurile alocate componentei de educație și infrastructură socială. Plățile sunt efectuate după ce Comisia verifică îndeplinirea efectivă a indicatorilor stabiliți, iar fondurile pot fi redirecționate către alte proiecte de investiții în sănătate, transport sau digitalizare.
Cine plătește cheltuielile de funcționare ale creșelor noi?
Începând din 2022, cheltuielile de funcționare ale creșelor construite prin programul Sfânta Ana sunt suportate de Ministerul Educației. Modificarea legislativă a fost esențială pentru sustenabilitatea proiectului, întrucât primăriile din comunele mici nu ar fi putut susține salariile educatoarelor, ale personalului medical și ale auxiliarilor. Posturile necesare funcționării fiecărei creșe sunt aprobate de guvern, iar pentru unitatea din Bălăușeri au fost alocate 18 posturi cu două săptămâni înainte de inaugurare.
Câte creșe se vor construi în județul Mureș prin program?
În județul Mureș sunt planificate 12 creșe prin programul Sfânta Ana, însumând cel puțin 670 de locuri noi pentru copii. Patru dintre acestea sunt deja finalizate: la Târnăveni, Vânători, Fântânele și Bălăușeri. Restul vor fi construite în următoarele luni, în funcție de stadiul lucrărilor și de respectarea termenelor contractuale. Județul Mureș este unul dintre județele care au beneficiat de o atenție specială, având în vedere distribuția mixtă a populației între mediul urban și cel rural.
De ce sunt importante creșele pentru combaterea declinului demografic?
România are una dintre cele mai scăzute rate de cuprindere a copiilor sub 3 ani în servicii formale de îngrijire din Uniunea Europeană, în jur de 15-17%, comparativ cu peste 50% în Franța sau Suedia. Lipsa creșelor a fost timp de decenii un motiv pentru care femeile amânau revenirea la serviciu sau renunțau la carieră. Construcția de creșe în mediul rural poate contribui la încetinirea depopulării satelor și la stimularea indirectă a natalității, prin reducerea costurilor pentru tinerele familii.