Comuna Parva din județul Bistrița-Năsăud a semnat contractul pentru construirea celui mai înalt pod pietonal suspendat din Europa, o structură de aproximativ 620 de metri lungime, suspendată la circa 200 de metri deasupra Văii Rebrei. Investiția se ridică la 23,8 milioane de lei fără TVA și este finanțată majoritar din fonduri europene.
Un pod de 620 de metri deasupra Văii Rebrei
Construcția va traversa Valea Rebrei, în zona Parcului Național Munții Rodnei, la o înălțime de aproape 200 de metri deasupra solului. La aceste dimensiuni, structura ar urma să devină cel mai înalt pod pietonal suspendat de pe continent, depășind obiectivele similare deschise în ultimii ani în Cehia, Portugalia sau Elveția.
Proiectul face parte dintr-o inițiativă mai amplă, denumită oficial "Punerea în valoare a peisajului montan din Parcul Național Munții Rodnei". Pe lângă podul propriu-zis, lucrările prevăd reabilitarea străzii Dealul Tisei, drumul prin care vor ajunge turiștii la obiectiv. Modernizarea acestei artere a fost până acum unul dintre principalele obstacole pentru un turism organizat în zonă.
Execuția a fost atribuită companiei Dimex Company, care va asigura atât proiectarea, cât și construcția efectivă a podului. Contractul, semnat cu Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, marchează startul unui program de investiții menit să transforme microregiunea într-un pol de turism montan.
Cum se finanțează investiția de 23,8 milioane de lei
Valoarea totală a proiectului este estimată la 23,8 milioane de lei fără TVA, sumă acoperită aproape integral prin Programul Regional Nord-Vest 2021-2027. Bugetul local participă cu aproximativ 2 procente din investiție, echivalentul a circa 120.000 de euro.
Programul Regional Nord-Vest este unul dintre instrumentele prin care fondurile structurale europene ajung la primăriile mici, care altfel nu și-ar putea permite proiecte de o asemenea anvergură. Cofinanțarea redusă, de doar 2 procente, permite localităților rurale cu venituri modeste să acceseze investiții care depășesc cu mult bugetele lor anuale.
Pe aceeasi tema: Negocieri pentru guvernul Veștea: voturi schimbate cu ministere.
Modelul a fost folosit în ultimii ani pentru piste de biciclete, centre de vizitare a parcurilor naționale, traverse forestiere și obiective culturale din Transilvania de nord. Podul de la Parva, prin dimensiunea sa simbolică, are potențialul de a deveni cel mai vizibil rezultat al programului pentru acest exercițiu bugetar.
De la sat minier la destinație turistică
Parva este așezată la poalele Munților Rodnei, la intrarea în parcul național cu același nume. Pentru cea mai mare parte a secolului XX, economia satului a depins de exploatările miniere din zonă, care au asigurat locuri de muncă pentru sute de familii.
Activitatea minieră a încetat treptat, iar până în anul 2000 toate exploatările s-au închis. Plecarea forței de muncă în străinătate a accelerat declinul demografic, lăsând în urmă un sat cu o populație îmbătrânită și fără perspective economice clare.
Primarul Ioan Strugari descrie deschis traseul prin care a trecut localitatea. "Am fost o localitate minieră, acum este moartă din punct de vedere economic. Minele s-au închis până în anul 2000, iar foarte mulți oameni au plecat la muncă în străinătate", a declarat acesta.
În acest context, proiectul podului este prezentat de administrația locală drept o pârghie de relansare. "Este un nou vis împlinit, care va transforma Parva dintr-o localitate despre care puțini știau într-o destinație extrem de atractivă, în special pentru tineri", a spus primarul. El a adăugat că își dorește "o destinație sănătoasă, culturală și creativă, deschisă ideilor pe care să le transformăm împreună în realitate".
Cât de pregătită este comuna pentru un val de turiști
Infrastructura turistică actuală a comunei este modestă. La Parva funcționează cinci pensiuni, iar fluxul anual de vizitatori este estimat la aproximativ 1.000 de persoane, o cifră care reflectă mai degrabă turismul de nișă al amatorilor de drumeții montane decât un circuit dezvoltat.
Vezi si articolul: Catrinel Sandu vine în România la sfârșitul lunii iunie.
Comparativ, obiective similare din alte țări atrag zeci de mii de turiști lunar imediat după deschidere. Podul Sky Bridge din Cehia, de exemplu, a fost vizitat de sute de mii de oameni în primele luni de funcționare. Dacă Parva ar atinge măcar o fracțiune din acest interes, administrația locală va trebui să gestioneze rapid problemele de cazare, parcare și acces.
Reabilitarea străzii Dealul Tisei, inclusă în pachetul finanțat, răspunde parțial acestei provocări. Drumul de acces va fi modernizat în paralel cu lucrările la pod, pentru ca primii vizitatori să poată ajunge la obiectiv în condiții civilizate.
Consultare publică pentru numele podului
Primarul a anunțat că alegerea numelui podului va fi făcută printr-o consultare publică deschisă locuitorilor comunei. Decizia urmărește să implice comunitatea în propriul proiect emblematic și să creeze un sentiment de apartenență față de obiectivul care va atrage atenția națională.
"Am semnat un contract prin care Parva va deveni o destinație turistică. Nu ne oprim aici și sper ca toți parvenii să creadă în acest proiect și să își dorească să facă parte din această echipă, contribuind la construirea propriului viitor", a declarat Strugari. Edilul a avertizat că "lipsa dezvoltării înseamnă, în timp, o dispariție lentă a localităților rurale".
Calendarul efectiv al lucrărilor nu a fost comunicat public, iar termenul de finalizare depinde de etapele de proiectare și de avizele necesare pentru o construcție în vecinătatea unei arii naturale protejate de talia Parcului Național Munții Rodnei.
Întrebări frecvente
Unde este situată comuna Parva?
Comuna Parva se află în județul Bistrița-Năsăud, în nordul Transilvaniei, la poalele Munților Rodnei. Este așezată la intrarea în Parcul Național Munții Rodnei, una dintre cele mai mari arii protejate din lanțul Carpaților Orientali. Localitatea este accesibilă rutier dinspre Năsăud, prin Salva și Telciu, iar drumul de acces către viitorul pod, strada Dealul Tisei, urmează să fie reabilitat ca parte a proiectului. Populația comunei a scăzut semnificativ după închiderea minelor, iar economia locală depinde acum în mare parte de pensiunile și de fluxul redus de turiști montani.
Cine finanțează construcția podului de la Parva?
Finanțarea provine în principal din Programul Regional Nord-Vest 2021-2027, instrumentul prin care fondurile structurale europene sunt distribuite în Transilvania de nord. Bugetul local al comunei Parva contribuie cu aproximativ 2 procente din valoarea totală, echivalentul a circa 120.000 de euro. Contractul a fost încheiat între administrația locală și Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, iar lucrările vor fi realizate de Dimex Company. Acest model de cofinanțare redusă permite primăriilor mici să acceseze investiții care depășesc cu mult bugetele lor anuale.
Cum se compară podul de la Parva cu alte poduri suspendate din Europa?
Cu o lungime de aproximativ 620 de metri și o înălțime de circa 200 de metri deasupra văii, podul de la Parva ar urma să fie cel mai înalt pod pietonal suspendat de pe continent. Pentru context, Sky Bridge 721 din Cehia, deschis în 2022, are 721 de metri lungime, dar este suspendat la o înălțime mai mică. Podul 516 Sigriswil din Elveția are 516 metri lungime. Diferența la Parva este verticala, înălțimea de 200 de metri urmând să o plaseze pe primul loc în ierarhia europeană.
Ce alte obiective turistice se află în zona Munților Rodnei?
Parcul Național Munții Rodnei este cea mai mare zonă protejată din nordul Carpaților, cu o suprafață de peste 47.000 de hectare. În zonă se află vârful Pietrosul Rodnei, de 2.303 metri, cel mai înalt din Carpații Orientali, precum și Cascada Cailor de la Borșa și Lacul Iezer. Iarna funcționează pârtia de schi din Borșa, iar vara traseele de drumeție conectează satele de la poalele masivului cu creasta principală. Mănăstirile și bisericile de lemn din zona învecinată completează oferta culturală a regiunii.
