La un an de la inundarea Salinei Praid din mai 2025, una dintre cele mai grave catastrofe miniere si turistice din Romania post-decembriste, situatia ramane neschimbata: galeriile sunt in continuare sub apa hipersalina, comunitatea locala traieste fara apa potabila constanta, iar promisiunile autoritatilor s-au evaporat. Reportajul Recorder, semnat de Andrei Udisteanu si publicat la inceputul lunii mai 2026, revine la fata locului si arata o realitate brutala: o catastrofa de proportii, dar zero vinovati trasi efectiv la raspundere.
Salina Praid, din judetul Harghita, era inainte de mai 2025 una dintre cele mai mari exploatari de sare din Romania si principalul motor economic al zonei. Peste 90% dintre afacerile din Praid si din comunele invecinate depindeau direct sau indirect de fluxul turistilor care coborau in galeriile cu microclimat unic. Cand apele raului Corund au navalit in mina, peste 4 milioane de metri cubi de apa au inundat retele intregi de galerii, transformand sarea acumulata in zeci de ani intr-o solutie hipersalina ce continua sa puna in pericol panza freatica.
Ce s-a intamplat in mai 2025
Inundatiile masive din mai 2025, alimentate de ploile abundente cazute in bazinul Corundului, au facut ca raul sa-si depaseasca albia si sa patrunda direct in galeriile minei. Apa a invadat rapid mai multe niveluri, antrenand cu ea pamant, materiale de constructie si echipamente. In doar cateva zile, Salina Praid a devenit un imens lac subteran. Operatiunile de turism, deja extrem de fragile dupa episoadele anterioare de infiltratii, au fost oprite definitiv.
Riscul nu era unul nou. Conform documentelor publice si rapoartelor citate de presa, infiltratiile la Praid sunt cunoscute inca din anii '70. Studii geofizice si geochimice efectuate dupa 2007 atrageau atentia ca raul Corund prezinta un pericol structural pentru exploatare. Episoade similare, mai mici ca amploare, au fost inregistrate in 1970, 2016, 2022 si 2024. Cu fiecare incident, autoritatile au promis solutii. Cu fiecare promisiune, lucrurile au ramas la fel.
Avertismente ignorate timp de aproape doua decenii
In 2016, Guvernul Romaniei aloca 130 de milioane de lei pentru devierea cursului raului Corund, masura considerata esentiala pentru protectia minei. Banii nu au fost cheltuiti integral, iar lucrarile nu au fost finalizate. Patru ani mai tarziu, in 2020, un studiu al Universitatii din Petrosani recomanda renuntarea la exploatarea cu exploziv din cauza instabilitatii structurale a galeriilor.
Cea mai amara coincidenta este insa contractul pe termen lung pentru prevenirea infiltratiilor, cu o valoare estimata la aproximativ 2 milioane de euro. Document pregatit timp de peste un an de Salrom, contractul a fost semnat la inceputul lui mai 2025, cu doar cateva zile inainte ca apele sa intre in mina. Practic, masurile preventive au sosit dupa ce dezastrul incepuse deja sa fie inevitabil.
Pentru locuitorii zonei afectati de pierderea locurilor de munca, platforma La Ei pune la dispozitie un director cuprinzator de locuri de munca disponibile din intreaga tara, inclusiv din regiunile invecinate Harghita si Mures.
Ce spune raportul Corpului de Control
Raportul Corpului de Control al Guvernului, citat de presa centrala, este transant: riscul de inundatie a fost constant subestimat, nu a existat o strategie de protectie pe termen lung, iar deciziile au fost luate doar reactiv, dupa fiecare incident. Documentul implica trei institutii in egala masura - Salrom (operatorul minei), Apele Romane (administratorul cursului de apa) si ANRM (Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, ca autoritate de reglementare).
In replica, Salrom a sustinut ca mandatul sau este exploatarea sarii, nu reglementarea cursurilor de apa, iar Apele Romane au transmis ca securizarea perimetrului minier era responsabilitatea Salrom. Cele doua institutii s-au pasat reciproc raspunderea, in timp ce comunitatea locala suporta consecintele.
Castorii si demiterile tarzii
Pe 17 aprilie 2026, in cadrul unei audieri la Comisia pentru Mediu a Camerei Deputatilor, reprezentantii Salrom au inclus printre factorii care au contribuit la dezastru si actiunea castorilor, care ar fi construit baraje pe raul Corund. Deputatul USR Adrian Giurgiu a calificat public aceasta linie de aparare drept responsabilitate si bataie de joc, criticand transferul de vina catre fauna salbatica.
Episodul a generat un val de indignare in spatiul public, devenind simbolul felului in care institutiile statului inteleg sa-si asume sau, mai degraba, sa-si decline raspunderea. Anterior, fostul ministru al Economiei, Bogdan Ivan, sugerase la randul sau o legatura intre dezastru si activistii de mediu care protejeaza castorii. Succesorul sau la minister, Radu Miruta, a respins ferm aceasta narativa si a anuntat masuri concrete.
La patru luni dupa inundatii, in octombrie 2025, ministrul Economiei, Radu Miruta, a anuntat demiterea tuturor celor sapte directori ai Salrom. Motivele invocate au fost neglijenta, subestimarea riscurilor, achizitii costisitoare nejustificate si ignorarea avertismentelor venite din partea expertilor si a propriilor angajati.
Presedintele Nicusor Dan, ales in primavara lui 2025, a vizitat Praid pe 31 mai 2025. La fata locului a promis ca, in trei-patru luni, un studiu va stabili daca mina poate fi salvata. A vorbit despre devierea raului, redirectionarea apei prin conducte, construirea unui lac de acumulare, sprijin economic pentru comunitate si tragerea la raspundere a celor vinovati. Un an mai tarziu, reportajul Recorder constata ca majoritatea acestor promisiuni au ramas pe hartie.
Pentru micii intreprinzatori care si-au pierdut afacerile dupa colapsul turismului, exista alternative locale. Pe La Ei pot fi gasite servicii pentru afaceri de la consultanta in reconversie pana la marketing digital pentru relansare.
40.000 de oameni fara apa, mii de slujbe pierdute
Cifrele umane ale dezastrului sunt sumbre. Aproximativ 40.000 de locuitori din zona Praid si din comunele invecinate au ramas fara acces la apa potabila in retea, dupa ce panza freatica locala a fost contaminata cu salinitate periculos de ridicata. Apa a fost adusa cu cisterne de la distante de pana la 80 de kilometri, in timp ce autoritatile locale incercau sa identifice surse alternative.
Turismul, care reprezenta peste 90% din economia locala, s-a prabusit. Zeci de pensiuni, restaurante, magazine si firme de transport turistic au inchis in lunile imediat urmatoare. Rata somajului a crescut accelerat, iar tinerii au inceput sa plece in alte regiuni sau in strainatate. Campania civica SOS Praid! a strans peste 13.000 de semnaturi pentru cererea unei interventii guvernamentale serioase, fara a primi insa un raspuns concret.
Multe dintre firmele afectate au fost nevoite sa se reorienteze. Cele care au reusit sa supravietuiasca apar in directorul de firme din Romania, unde antreprenorii pot gasi parteneri si furnizori din zonele invecinate Harghita-Mures.
Ce aduce nou reportajul Recorder
Reportajul publicat de Recorder la inceputul lunii mai 2026, semnat de jurnalistul Andrei Udisteanu, revine la Praid la exact un an dupa tragedie. Documentarul Recorder relateaza ca galeriile minei sunt in continuare inundate cu apa hipersalina, ca riscurile de contaminare a mediului persista la nivel regional si ca, in ciuda demiterilor anuntate, niciun decident politic sau administrativ nu a suportat consecinte legale concrete. Titlul ales de Recorder - Cazul Praid: o catastrofa, zero vinovati - rezuma exact aceasta concluzie.
Investigatia atrage atentia asupra unui pattern recurent in administrarea companiilor de stat din Romania: avertismente tehnice ignorate, contracte preventive intarziate, atribuirea vinei catre factori externi (de la activisti la castori) si demiteri simbolice care nu sunt urmate de anchete penale sau de schimbari structurale. Ministrul Economiei, citat in spatiul public, a descris situatia companiilor de stat drept un studiu de caz in materie de evitare a raspunderii institutionale.
La un an de la inundatii, intrebarile cheie raman fara raspuns: poate fi salvata Salina Praid sau exploatarea va trebui abandonata definitiv? Cand vor fi finalizate lucrarile de deviere a raului Corund, promise inca din 2016? Cine va plati pentru pierderile economice ale comunitatii? Si, poate cea mai dureroasa intrebare, va exista o ancheta penala reala care sa stabileasca raspunderi individuale, dincolo de demiterile administrative?
Pana la aparitia unor raspunsuri clare, Praid ramane un simbol al modului in care un risc cunoscut de aproape doua decenii a fost tratat cu superficialitate institutionala, pana cand a devenit o tragedie ireversibila. Reportajul Recorder nu este doar o reconstituire a evenimentelor, ci un memento al costului uman si economic platit atunci cand prevenirea este sacrificata pentru economii pe termen scurt.
Intrebari frecvente
Cand a avut loc inundarea Salinei Praid?
Inundarea masiva a Salinei Praid a avut loc in mai 2025, cand apele raului Corund, umflate de ploile abundente, au patruns in galeriile minei. Aproximativ 4 milioane de metri cubi de apa au invadat exploatarea in doar cateva zile.
Cine a fost tras la raspundere pentru dezastrul de la Praid?
Pana la momentul reportajului Recorder din mai 2026, singurele masuri concrete au fost demiterile celor sapte directori ai Salrom, anuntate in octombrie 2025 de ministrul Economiei, Radu Miruta. Nu exista deocamdata anchete penale finalizate impotriva unor decidenti politici sau administrativi.
De ce au fost mentionati castorii in legatura cu dezastrul?
In aprilie 2026, in cadrul unei audieri la Comisia pentru Mediu a Camerei Deputatilor, reprezentantii Salrom au inclus actiunea castorilor printre factorii care ar fi contribuit la inundatii. Deputatul USR Adrian Giurgiu a criticat dur aceasta linie de aparare, calificand-o drept transfer de raspundere catre fauna salbatica.
Ce impact a avut dezastrul asupra comunitatii locale?
Aproximativ 40.000 de locuitori din zona Praid au ramas fara acces la apa potabila in retea din cauza contaminarii panzei freatice cu salinitate ridicata. Turismul, principala sursa de venit a regiunii, s-a prabusit, iar zeci de afaceri au fost inchise. Campania civica SOS Praid a strans peste 13.000 de semnaturi.
Mai poate fi salvata Salina Praid?
Presedintele Nicusor Dan a promis in mai 2025 ca un studiu va determina in trei-patru luni daca mina mai poate fi recuperata. La un an distanta, conform reportajului Recorder, galeriile sunt in continuare inundate cu apa hipersalina, iar concluziile tehnice oficiale privind viitorul exploatarii nu au fost facute publice intr-o forma definitiva.
