Federația SANITAS a respins proiectul noii legi a salarizării unitare și a anunțat două acțiuni de protest pe 28 mai și 3 iunie 2026. Sindicatul din sănătate susține că reforma ar plafona sau reduce veniturile pentru mai mult de jumătate dintre angajații din sistem și cere retragerea documentului.
Decizia a fost luată marți, 26 mai 2026, în cadrul unei ședințe de urgență a Consiliului Național SANITAS, la o zi după ce ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat public proiectul. Sindicaliștii vor picheta joi Ministerul Muncii, iar pe 3 iunie vor ieși în Piața Victoriei și în fața Parlamentului. Liderii federației au transmis că nemulțumirile nu se opresc la sectorul sanitar: critici dure vin și dinspre magistrați, profesori și mediul de afaceri, ceea ce transformă reforma într-un test major pentru guvernul interimar.
SANITAS respinge proiectul noii legi a salarizării
Federația SANITAS, una dintre cele mai mari organizații sindicale din România, reprezintă personalul medical și de asistență socială. Verdictul reprezentanților săi este categoric: proiectul propus de Ministerul Muncii nu poate fi acceptat în forma actuală. Sindicatul cere retragerea documentului și reluarea negocierilor pornind de la ultima variantă convenită cu partenerii sociali.
Iulian Pope, președintele federației, a calificat textul drept un proiect făcut "pe genunchi", iar comunicatul oficial al SANITAS susține că "această lege este inechitabilă", "nu tratează echilibrat categoriile profesionale" și "creează noi diferențe și noi nedreptăți în sistem". Sindicaliștii invocă inclusiv categorii de salariați care, în opinia lor, au fost pur și simplu omise din grila propusă.
Reducerea sporurilor, principalul punct de tensiune
Argumentul central al sindicatului ține de modul în care reforma tratează sporurile. Reducerea sporurilor "lovește direct în veniturile reale ale celor care lucrează în condiții dificile, în ture, în regim de asigurare a continuității și sub presiune", se arată în poziția oficială transmisă marți. SANITAS afirmă că eventualele compensații prevăzute în proiect nu acoperă pierderile efective și nu reechilibrează impactul financiar al modificărilor.
Liderii sindicali avertizează că, dacă forma actuală a proiectului nu este retrasă și corectată, "vom fi cu toții în stradă, și membrii de sindicat, chiar și nemembrii, pentru că este în joc nivelul nostru de trai și al familiilor noastre în următorii ani".
Calendarul protestelor anunțate de SANITAS
Federația a anunțat două acțiuni concrete pentru perioada imediat următoare. Prima este pichetarea Ministerului Muncii, joi, 28 mai 2026, în semn de protest față de modul în care a fost elaborat proiectul, fără un acord prealabil cu partenerii sociali. A doua, mai amplă, este programată pentru 3 iunie 2026: un protest în Piața Victoriei, urmat de pichetarea Parlamentului.
De ce sunt importante datele alese de sindicate
Datele nu au fost stabilite aleatoriu. 28 mai este la doar trei zile după publicarea proiectului în transparență decizională, semn că sindicaliștii vor să intervină înainte ca textul să avanseze procedural. 3 iunie, în schimb, marchează momentul în care protestul vizează direct Parlamentul, instituția care va trebui să voteze legea pentru ca România să bifeze jalonul din PNRR.
Pe acelasi subiect, vezi si locuri de munca in domeniu.
Sindicaliștii speră ca prezența masivă în stradă să forțeze guvernul interimar să accepte o renegociere. SANITAS a transmis explicit că, joi, 28 mai, va picheta Ministerul Muncii, iar pe 3 iunie va fi "în Piața Victoriei și a Parlamentului".
Ce conține noua lege a salarizării unitare: grila cu 12 grade
Proiectul prezentat luni, 25 mai 2026, propune o reorganizare amplă a sistemului de salarizare din sectorul bugetar. Noua grilă unitară are 12 grade salariale, cu coeficienți cuprinși între 1 și 8. Asta înseamnă că raportul dintre cel mai mare și cel mai mic salariu de bază din administrația publică ar fi de opt la unu, indiferent de domeniu.
Baza de calcul a salariilor este valoarea de referință, stabilită prin lege pentru anul 2027 la 4.100 lei. Salariul de bază al fiecărui post se obține prin înmulțirea acestei valori cu coeficientul prevăzut pentru funcție și grad. Peste salariul de bază se adaugă sporurile reglementate distinct.
Coeficienții propuși pentru personalul medical
În cazul medicilor, grila prevede un coeficient de 4,00 pentru medicii primari și medicii primari dentiști. Medicii specialiști și medicii specialiști dentiști ar urma să primească un coeficient de 3,20. Pentru funcția de bază de medic, respectiv medic dentist, coeficientul propus este 1,76.
Medicii rezidenți beneficiază de o progresie pe parcursul formării: coeficientul crește gradual de la 1,92 în anul I până la 2,56 în anii VI și VII. La valoarea de referință de 4.100 lei, aceste cifre dau salariile de bază brute, fără sporuri pentru gardă, condiții grele sau alte responsabilități suplimentare.
Argumentele ministrului Dragoș Pîslaru pentru noua lege a salarizării
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că reforma nu aduce majorări generalizate, ci o reorganizare bazată pe echitate și pe recunoașterea performanței. Conform datelor furnizate de minister, aproximativ 56% dintre posturile din sistemul public ar înregistra creșteri salariale, iar restul ar rămâne la niveluri apropiate sau ar beneficia de o diferență salarială tranzitorie până în 2031.
Pentru categoriile de bugetari care, după aplicarea reformei, ar avea venituri mai mici decât în prezent, proiectul prevede o compensație tranzitorie aplicabilă până la finalul anului 2030. Soluția are rolul de a evita pierderile bruște de venit și de a permite o ajustare graduală a salariilor.
Pentru mai multe optiuni, consulta directorul complet de firme din Romania.
Cum răspunde guvernul criticilor
Guvernul argumentează că actualul sistem de salarizare a fost erodat de excepții, sporuri specifice și legi paralele, ceea ce a generat diferențe greu de justificat între categorii profesionale comparabile. Reforma ar urma să elimine aceste discrepanțe și să creeze o grilă predictibilă, în care fiecare post are un coeficient clar.
Ministerul subliniază că majoritatea bugetarilor nu vor pierde din venit. Sindicatele contestă însă metodologia simulărilor și acuză absența unei analize de impact transparente, care să arate, post cu post, cum se modifică veniturile efective ale angajaților.
Nemulțumiri în Justiție, Educație și administrație față de noua lege a salarizării
SANITAS nu este singura organizație care contestă proiectul. În Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis un punct de vedere extrem de critic, susținând că "soluțiile sunt absurde, subminează definitiv sistemul judiciar". CSM avertizează că noua grilă afectează independența magistraților și capacitatea sistemului de a atrage profesioniști. Și Parchetul General a transmis un punct de vedere critic asupra textului.
În învățământ, sindicaliștii reclamă "aplatizarea" grilei. Liderul sindical Marius Nistor a explicat că "diferența între salariul de intrare în sistem și salariul de ieșire din sistem este foarte mică. Are loc o aplatizare a grilei de salarizare și va dispărea orice fel de motivație". Practic, profesorii la început de carieră și cei cu zeci de ani de vechime ar avea salarii apropiate, ceea ce ar elimina recompensa experienței.
Bonusuri de performanță pentru profesori
Pentru a stimula calitatea actului didactic, proiectul prevede bonusuri de performanță situate între 10% și 20% din salariu pentru cei mai buni profesori. Procentul maxim de angajați dintr-o școală care ar putea primi astfel de bonusuri este însă plafonat la 30%. Sindicatele privesc cu rezerve sistemul, considerându-l insuficient pentru a compensa lipsa de progresie pe carieră.
Critici vin și dinspre administrația publică locală, unde funcționarii se tem că noile coeficiente nu reflectă responsabilitățile reale ale unor funcții cheie. Organizații patronale din mediul de afaceri au avertizat la rândul lor că modificările vor pune presiune indirectă pe sectorul privat, prin efectul asupra pieței muncii.
Miza PNRR a noii legi a salarizării: peste 700 milioane euro
Reforma salarizării bugetare nu este doar o decizie politică, ci un jalon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Termenul pentru îndeplinirea acestui jalon este 1 iulie 2026. De respectarea lui depinde o tranșă de finanțare europeană de peste 700 milioane de euro.
Exploreaza servicii profesionale disponibile.
Dacă proiectul nu este adoptat la timp, riscul este dublu. România poate pierde tranșa respectivă din PNRR, ceea ce ar adânci deficitul bugetar și ar afecta proiectele de investiții finanțate prin acest mecanism. Eșecul în îndeplinirea jaloanelor poate complica suplimentar negocierile pentru tranșele ulterioare și poate afecta credibilitatea țării în relația cu Comisia Europeană.
Presiunea calendarului asupra guvernului interimar
Guvernul interimar are la dispoziție mai puțin de șase săptămâni pentru a finaliza un text care să fie acceptat atât de Comisia Europeană, cât și de Parlament. Calendarul lasă puțin loc pentru renegocieri ample cu sindicatele, ceea ce explică tensiunea dintre nevoia de a respecta jalonul european și solicitările partenerilor sociali.
În acest context, deschiderea de a renegocia anumite componente ale legii ar putea fi limitată. Executivul ar trebui să găsească un echilibru între cerințele PNRR și revendicările protestatarilor, fără a sacrifica termenul european stabilit pentru începutul lunii iulie 2026.
Ce urmează pentru bugetari și pentru piața muncii din România
Dacă proiectul este adoptat, legea ar intra în vigoare la 1 ianuarie 2027. Tot atunci ar începe aplicarea valorii de referință de 4.100 lei și a noii grile cu 12 grade. Bugetarii care ar avea venituri mai mici după reformă urmează să primească o compensație tranzitorie până în 2031, soluție menită să atenueze impactul pierderilor de venit asupra familiilor.
Pentru piața muncii din România, efectele se vor resimți în mai multe planuri. Sectorul public reprezintă un angajator dominant pentru anumite profesii cheie, iar modificarea salariilor are impact asupra atractivității posturilor și asupra migrației interne și externe a forței de muncă. În sănătate, de pildă, deficitul de personal este deja cronic, iar orice reducere percepută a veniturilor poate accelera plecările.
În următoarele zile, atenția se va concentra pe protestele anunțate de SANITAS și pe răspunsul guvernului. Dincolo de mizele bugetare, reforma testează capacitatea guvernului interimar de a duce la capăt o schimbare majoră, într-o perioadă de tranziție politică și în condițiile unui calendar european strâns. Modul în care se vor desfășura negocierile din săptămânile următoare va fi decisiv atât pentru bugetari, cât și pentru bugetul țării.
Întrebări frecvente
Când intră în vigoare noua lege a salarizării unitare?
Conform proiectului prezentat de ministrul interimar Dragoș Pîslaru, noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Adoptarea ei este însă condiționată de un jalon din PNRR cu termen 1 iulie 2026, de care depinde o tranșă de finanțare europeană de peste 700 milioane de euro. Dacă termenul nu este respectat, România riscă să piardă banii respectivi din planul de redresare și reziliență.
Cine sunt câștigătorii și cine sunt pierzătorii noii grile salariale?
Conform simulărilor Ministerului Muncii, aproximativ 56% dintre posturile din sistemul bugetar ar înregistra creșteri salariale după aplicarea legii. SANITAS contestă însă această estimare și susține că în sănătate, peste jumătate dintre salariați și-ar vedea veniturile plafonate sau diminuate, în special din cauza reducerii sporurilor pentru ture, condiții grele și asigurarea continuității în serviciu.
Care sunt coeficienții propuși pentru medici în noul proiect?
Grila propune un coeficient de 4,00 pentru medicii primari și medicii primari dentiști, 3,20 pentru medicii specialiști și 1,76 pentru funcția de bază de medic. Pentru medicii rezidenți, coeficienții cresc progresiv de la 1,92 în anul I până la 2,56 în anii VI și VII. Aplicate la valoarea de referință de 4.100 lei stabilită pentru 2027, aceste cifre dau salariile de bază brute, fără sporuri.
Ce este valoarea de referință de 4.100 lei și cum se calculează salariile?
Valoarea de referință este baza de calcul a salariilor în sectorul bugetar. Pentru 2027 a fost stabilită la 4.100 lei, iar salariul de bază se obține înmulțind această sumă cu coeficientul corespunzător funcției și gradului profesional. La salariul de bază se adaugă sporurile permise de lege. Sistemul are 12 grade salariale, cu coeficienți între 1 și 8, ceea ce înseamnă că salariul maxim ar fi de opt ori salariul minim.
De ce protestează și magistrații împotriva noii legi a salarizării?
Consiliul Superior al Magistraturii a avertizat că soluțiile propuse subminează definitiv sistemul judiciar, criticând atât reducerea diferențelor între categoriile profesionale, cât și impactul asupra carierei magistraților. Și Parchetul General a transmis un punct de vedere critic. Magistrații se tem că reforma va afecta independența justiției și capacitatea de a atrage profesioniști competenți într-un sistem deja sub presiune accentuată.
