Comisia Europeană constată progrese în justiția din România, dar menține avertismente privind corupția, independența procurorilor, libertatea presei și modul imprevizibil în care se schimbă legislația.
Raportul CE privind statul de drept pe 2026 contează pentru cetățeni, firme și instituții deoarece descrie nu doar cum funcționează instanțele, ci și cât de protejate sunt regulile care limitează abuzul de putere. Potrivit Trend Engine, România primește șapte recomandări din cele 57 formulate la nivelul statelor membre.
Pe scurt
- România este creditată cu progrese în aplicarea legilor justiției și în eficiența instanțelor.
- Comisia Europeană semnalează probleme persistente privind corupția, independența procurorilor și efectele prescripției în dosare penale.
- În zona media, raportul indică resurse insuficiente la autoritatea audiovizuală, transparență limitată a proprietății și dificultăți privind accesul la informații.
- Guvernul a folosit mai puține ordonanțe de urgență în 2025 decât în 2024, dar consultările publice rămân adesea formale.
- Recomandarea privind regulile de lobby pentru deputați și senatori este considerată îndeplinită integral.
Progresul tehnic nu închide problemele de fond
Raportul CE România arată o imagine amestecată: instituțiile au făcut pași în aplicarea legilor justiției, iar cadrul legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar este descris ca fiind îmbunătățit. În același timp, Comisia nu tratează aceste progrese ca pe o rezolvare a vulnerabilităților vechi.
Un punct sensibil este independența procurorilor de rang înalt. Conform datelor citate de Trend Engine, au fost făcute numiri în astfel de funcții, dar nu au fost adoptate măsuri pentru consolidarea garanțiilor privind independența lor. Pentru public, această distincție este esențială: ocuparea unor posturi nu echivalează automat cu întărirea instituțională.
Raportul mai notează că procesul de analiză a unor aspecte privind funcționarea sistemului judiciar a fost suspendat în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Faptul indică o zonă în care evaluarea reformelor rămâne incompletă, chiar dacă direcția generală a unor schimbări este prezentată ca pozitivă.
Din arhiva blogului: Prescripția și vina Parlamentului: miza deciziei CJUE.
Există și indicatori practici mai buni. Gradul de ocupare a posturilor din magistratură a crescut în 2025, iar autoritățile au adoptat măsuri pentru reducerea deficitului de personal. Instanțele soluționează mai rapid dosarele civile, comerciale și administrative și rezolvă un număr mai mare de cauze decât în anii precedenți.
Acest câștig de eficiență are o miză directă pentru cetățeni și companii. Un proces civil sau comercial mai scurt înseamnă costuri mai mici, decizii mai rapide și mai puțină incertitudine. Problema este că lipsa de judecători și grefieri continuă să afecteze activitatea instanțelor, iar sistemul de asistență judiciară, deși îmbunătățit, rămâne subfinanțat.
De ce contează pentru cetățeni și mediul de afaceri
Statul de drept poate părea o temă abstractă până când ajunge să influențeze o autorizație, un litigiu de muncă, o anchetă penală, accesul la informații publice sau predictibilitatea taxelor și regulilor. Raportul CE din 2026 leagă aceste zone într-o singură evaluare: justiție, anticorupție, mass-media și funcționarea instituțiilor democratice.
Pentru mediul de afaceri, predictibilitatea legislativă este una dintre cele mai importante condiții de funcționare. Potrivit sursei, Comisia observă că Guvernul a utilizat mai puține ordonanțe de urgență în 2025 decât în 2024. Totuși, consultările publice rămân adesea formale, iar modificările frecvente ale legislației și numărul mare de proiecte aflate în Parlament afectează stabilitatea regulilor.
Legat de subiect: Regele Charles publică taxele: miza transparenței regale.
Pentru cetățeni, miza este mai simplă și mai concretă: dacă statul schimbă frecvent regulile, dacă procesele se blochează sau dacă accesul la informații este dificil, drepturile devin mai greu de exercitat. Într-un sistem funcțional, oamenii trebuie să poată afla ce decide administrația, să poată contesta decizii și să poată urmări dosare fără întârzieri excesive.
Digitalizarea justiției este prezentată drept una dintre prioritățile Guvernului. Raportul nu permite, pe baza brief-ului disponibil, o evaluare detaliată a rezultatului acestei priorități. Se poate spune însă că digitalizarea are valoare publică doar dacă reduce timpii de lucru, simplifică accesul la dosare și nu creează noi bariere pentru persoanele fără resurse tehnice.
Anticorupția rămâne punctul cel mai greu de apărat
În zona anticorupție, raportul nu descrie un regres spectaculos, dar nici o îmbunătățire decisivă. Evaluarea Strategiei naționale anticorupție 2021-2025 a fost finalizată, iar strategia pentru 2026-2030 este în pregătire. Bilanțul urmăririi penale a rămas similar celui din anul precedent.
Problema majoră indicată de Comisia Europeană ține de efectele prescripției. Instanțele au continuat să închidă procese și să anuleze condamnări ca efect al deciziilor ÎCCJ privind prescripția răspunderii penale, inclusiv în dosare de corupție. Pentru public, acest lucru alimentează percepția că durata procedurilor poate deveni, în sine, o formă de impunitate.
Au existat și măsuri punctuale de integritate. Potrivit datelor citate de Trend Engine, au fost adoptate reguli privind practica
Întrebări frecvente
Ce este Raportul CE privind statul de drept?
Raportul privind statul de drept este evaluarea anuală a Comisiei Europene asupra modului în care statele membre respectă principii esențiale precum independența justiției, combaterea corupției, libertatea presei și funcționarea instituțiilor democratice. Raportul din 2026 analizează toate cele 27 de state membre și include recomandări punctuale pentru fiecare țară.
De ce critică raportul situația anticorupției din România?
Comisia notează că bilanțul urmăririi penale a rămas similar celui din anul precedent, dar semnalează efectele deciziilor ÎCCJ privind prescripția. Instanțele au continuat să închidă procese și să anuleze condamnări, inclusiv în dosare de corupție la nivel înalt. Asta ridică o problemă de eficiență și credibilitate a răspunsului penal.
Ce recomandări primește România de la Comisia Europeană?
România primește șapte recomandări. Ele vizează continuarea evaluării legilor justiției, consolidarea garanțiilor pentru procurorii de rang înalt, eficientizarea cercetării infracțiunilor din sistemul judiciar, finalizarea reformei declarațiilor de avere, limitarea ordonanțelor de urgență, consultări publice reale și acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului.
Cum afectează raportul cetățenii obișnuiți?
Efectul nu este unul imediat, de tip amendă sau taxă, dar raportul indică probleme care pot afecta direct cetățenii: durata proceselor, accesul la informații publice, calitatea consultărilor înainte de schimbarea legilor și protecția împotriva corupției. Când aceste mecanisme funcționează slab, drepturile devin mai greu de apărat în practică.
