România și Slovacia au cerut Comisiei Europene o abordare mai flexibilă în gestionarea populațiilor de urs brun aflate într-o stare favorabilă de conservare. Cele două state, care dețin împreună peste jumătate din populația de urs brun din Uniunea Europeană, vor introduce subiectul pe agenda următoarei reuniuni a Consiliului Agricultură și Pescuit.
Inițiativa comună de la București și Bratislava
Solicitarea a fost transmisă printr-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, remis joi Agerpres. România și Slovacia argumentează că, deși găzduiesc majoritatea populației europene de urs brun, suportă disproporționat costurile, riscurile și responsabilitățile legate de conservarea speciei.
Punctul de plecare al inițiativei este o constatare practică: numărul exemplarelor crește constant în ambele țări, iar impactul asupra comunităților rurale, asupra fermierilor și asupra siguranței publice s-a accentuat. Autoritățile cer o clarificare a modului în care se aplică Directiva Habitate atunci când o populație de mari carnivore ajunge într-o stare favorabilă de conservare.
Cele două capitale mizează pe efectul unei poziții comune. Ridicate izolat, astfel de cereri pot fi blocate ușor în mecanismul european; susținute de două state membre care vorbesc cu autoritatea celor care găzduiesc specia, ele au șanse mai mari să intre pe agenda formală.
Ce propun concret cele două state
Solicitarea adresată Comisiei Europene cuprinde câteva puncte clare. Cele două state cer clarificarea aplicării Directivei Habitate pentru populațiile de mari carnivore care au atins o stare favorabilă de conservare. Totodată, propun recunoașterea controlului științific al densității populației ca instrument legitim de management, nu doar ca o intervenție de excepție.
Cadrul propus ar permite autorităților naționale să intervină mai rapid în zonele unde densitatea ursului depășește capacitatea de suport a habitatului, fără să mai parcurgă procedurile lungi de derogare prevăzute de legislația actuală.
Modelul de referință este cel deja aplicat la nivel european pentru lup. Bucureștiul și Bratislava cer ca aceeași logică să fie extinsă și asupra ursului brun, în statele membre unde specia a atins și menține un nivel sănătos al populației.
Modelul lupului, un precedent recent
Cererea României și Slovaciei se sprijină pe o decizie europeană luată în urmă cu câteva luni, când Uniunea Europeană a acceptat reclasificarea lupului dintr-o specie strict protejată într-una doar protejată. Schimbarea a permis statelor membre să gestioneze mai flexibil populațiile crescătoare, în special în zonele cu activități zootehnice intense.
Citeste si: Uzina BMW Debrecen, magnet pentru vestul României: ce o leagă de Cluj.
Decizia privind lupul a fost rezultatul unei presiuni constante exercitate de mai multe state membre, care raportau pierderi în rândul efectivelor de animale domestice. Bucureștiul și Bratislava consideră că logica trebuie extinsă și asupra ursului brun, acolo unde populația este stabilă sau în creștere.
Diferența majoră este una de percepție publică. Lupul a fost reintegrat treptat în Europa de Vest, fiind perceput ca o specie carismatică, dar discretă. Ursul brun, în schimb, intră frecvent în contact direct cu oamenii, mai ales în zonele turistice, ceea ce face ca presiunea pentru un regim de management adaptat să fie mai puternică.
Argumentele lui Tanczos Barna
Viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, a explicat poziția României într-o declarație care leagă conservarea biodiversității de protejarea oamenilor. Demnitarul a insistat asupra ideii că succesul politicilor de conservare nu poate fi măsurat exclusiv prin numărul de exemplare.
"Conservarea biodiversității și protejarea oamenilor trebuie să meargă mână în mână. România a demonstrat că poate asigura menținerea unei populații viabile de urs brun, însă succesul conservării nu poate fi măsurat doar prin numărul exemplarelor", a transmis ministrul, citat în comunicatul MADR.
Tanczos Barna a invocat precedentul lupului ca argument central. "Atunci când comunitățile locale, fermierii și cetățenii suportă costuri și riscuri tot mai mari, este nevoie de instrumente de management adaptate realității din teren. Așa cum Uniunea Europeană a decis să introducă mai multă flexibilitate în gestionarea populațiilor de lup, considerăm că aceeași abordare trebuie analizată și în cazul ursului brun în statele membre unde specia a atins și menține o stare favorabilă de conservare", a adăugat ministrul.
Costurile reale pentru comunitățile locale
În documentul comun, cele două state atrag atenția asupra unei realități pe care o consideră ignorată la nivel european. "România și Slovacia atrag atenția asupra faptului că, deși dețin împreună peste jumătate din populația de urs brun a Uniunii Europene, suportă în mod disproporționat costurile, riscurile și responsabilitățile asociate conservării acestei specii", se arată în comunicat.
Datele prezentate evidențiază creșterea constantă a populațiilor de urs și impactul vizibil asupra siguranței publice, asupra activităților agricole și asupra vieții comunităților locale. Pentru fermierii din Carpați sau pentru sătenii din zonele montane, întâlnirile cu urșii au devenit frecvente, iar pagubele produse animalelor domestice, culturilor și stupinelor cresc de la un sezon la altul.
Din arhiva blogului: Primarul din Sânger, demis prin referendum la 50 voturi diferență.
Despăgubirile plătite din bugetul de stat și costurile administrative legate de gestionarea conflictelor om-urs reprezintă o povară financiară semnificativă, la care se adaugă cheltuielile de monitorizare științifică, de prevenție și de relocare a exemplarelor problematice.
Directiva Habitate și pașii următori
Directiva Habitate este actul european care reglementează protecția speciilor sălbatice și a habitatelor naturale. Adoptată în 1992, ea încadrează ursul brun ca specie de interes comunitar, oferindu-i un nivel ridicat de protecție. Statele membre pot acorda derogări de la regimul strict, însă procedurile sunt complicate, iar deciziile sunt supuse controlului instanțelor europene.
România și Slovacia susțin că, în condițiile în care obiectivul directivei, adică starea favorabilă de conservare, a fost atins, regimul de protecție trebuie adaptat. Logica este simplă: o specie care nu mai este în pericol de extincție într-o regiune nu mai are nevoie de aceleași măsuri restrictive ca o specie aflată în declin.
Diferențe mari între statele membre
Situația variază considerabil între capitalele europene. În unele țări vest-europene, ursul brun a dispărut sau este reprezentat doar de exemplare izolate, în timp ce în Carpați populația se numără în mii. O abordare unitară pentru toate statele membre, argumentează cele două capitale, ignoră aceste diferențe.
AGRIFISH, forul de decizie
Subiectul va fi adus oficial în discuție în cadrul următoarei reuniuni a Consiliului Agricultură și Pescuit, format din miniștrii de resort ai celor 27 de state membre. Inițiativa aparține delegațiilor României și Slovaciei, care speră să obțină sprijinul altor state cu populații semnificative de mari carnivore.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a transmis că va continua să susțină în dialogul european măsuri pentru menținerea echilibrului între conservarea biodiversității, siguranța cetățenilor și protejarea activităților economice rurale. Bucureștiul nu cere reducerea protecției speciei, ci flexibilizarea instrumentelor de gestionare acolo unde datele științifice o justifică.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă stare favorabilă de conservare pentru o specie?
Starea favorabilă de conservare este un concept tehnic din legislația europeană care descrie situația în care o specie are o populație suficient de numeroasă, un habitat stabil și perspective pe termen lung de a se menține în natură fără intervenții urgente. Acest statut este evaluat pe baza datelor științifice de monitorizare. România și Slovacia susțin că ursul brun a atins acest nivel pe teritoriul lor, iar regimul de protecție ar trebui ajustat pentru a reflecta realitatea din teren.
Ce este Directiva Habitate și cum protejează ursul brun?
Directiva Habitate este o reglementare europeană adoptată în 1992, care stabilește cadrul protecției speciilor sălbatice și a habitatelor naturale în Uniunea Europeană. Ursul brun figurează printre speciile de interes comunitar, fiind protejat strict pe întreg teritoriul UE. Statele membre pot acorda derogări pentru intervenții punctuale, însă procedurile sunt complexe, iar deciziile pot fi contestate la nivel european. Tocmai această rigiditate este pusă acum în discuție de România și Slovacia.
De ce a fost modificat regimul lupului în Uniunea Europeană?
Uniunea Europeană a decis recent reclasificarea lupului dintr-o specie strict protejată într-una doar protejată, în urma presiunilor exercitate de mai multe state membre. Motivele invocate au fost creșterea populației de lup, pierderile economice tot mai mari în sectorul zootehnic și nevoia unor instrumente mai rapide de gestionare a conflictelor. Decizia este folosită acum de România și Slovacia ca precedent pentru o cerere similară privind ursul brun.
Ce sunt despăgubirile pentru pagubele produse de urși?
În România, persoanele și fermierii care suferă pagube cauzate de urși pot solicita despăgubiri din partea statului, prin proceduri administrative gestionate de autoritățile județene și de ministerul mediului. Despăgubirile acoperă, în principiu, animalele domestice ucise, culturile distruse sau stupinele afectate. Procedura presupune constatarea pagubei de către o comisie și depunerea unor documente justificative. Volumul plăților reprezintă o povară bugetară în creștere, semnalată constant de autoritățile române.
