România și Slovacia au transmis Comisiei Europene o solicitare comună prin care cer un regim mai flexibil de gestionare a populațiilor de urs brun, în condițiile în care cele două state găzduiesc împreună peste jumătate din efectivul UE și suportă majoritatea costurilor de conservare. Tema va intra pe agenda următoarei reuniuni a Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH).
Demersul vine pe fondul unei creșteri vizibile a numărului de incidente cu urși semnalate în apropierea zonelor locuite. Numai în județul Sibiu, autoritățile au emis două mesaje RO-Alert privind apariția unor urși în mai puțin de 24 de ore, iar una dintre sesizări a venit prin apel la 112 din partea unui localnic.
Ce solicită cele două state membre
Documentul comun transmis Bruxelles-ului propune trei direcții de acțiune. Prima cere clarificarea modului în care se aplică prevederile Directivei Habitate pentru populațiile de mari carnivore aflate într-o stare favorabilă de conservare. A doua privește recunoașterea controlului științific al densității populației ca instrument legitim de management. A treia ar însemna introducerea unui regim de gestionare mai flexibil, similar celui adoptat recent la nivel european pentru lup.
Argumentul central al Bucureștiului și al Bratislavei este unul de proporționalitate. Cele două țări concentrează majoritatea exemplarelor din Uniune și, implicit, majoritatea riscurilor și costurilor asociate, fără ca regimul actual să le permită intervenții preventive eficiente atunci când populațiile depășesc capacitatea de suport a habitatului.
Mesajul ministrului Agriculturii
Viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii, Barna Tánczos, a explicat poziția României printr-o serie de declarații în care a încercat să poziționeze cererea ca pe un demers echilibrat, nu ca pe o renunțare la conservare.
"Conservarea biodiversității și protejarea oamenilor trebuie să meargă mână în mână. România a demonstrat că poate asigura menținerea unei populații viabile de urs brun, însă succesul conservării nu poate fi măsurat doar prin numărul exemplarelor. Atunci când comunitățile locale, fermierii și cetățenii suportă costuri și riscuri tot mai mari, este nevoie de instrumente de management adaptate realității din teren", a transmis Tánczos.
Ministrul a invocat explicit precedentul lupului, devenit reper procedural pentru cazul ursului. "Așa cum Uniunea Europeană a decis să introducă mai multă flexibilitate în gestionarea populațiilor de lup, considerăm că aceeași abordare trebuie analizată și în cazul ursului brun în statele membre unde specia a atins și menține o stare favorabilă de conservare", a adăugat el.
Argumentele tehnice din comunicatul oficial
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a transmis că datele prezentate de cele două state arată o creștere constantă a populațiilor de urs și un impact din ce în ce mai vizibil asupra siguranței publice, agriculturii și comunităților rurale.
Citeste si: Negocieri pentru guvernul Veștea: voturi schimbate cu ministere.
"Datele prezentate de cele două state evidențiază creșterea constantă a populațiilor de urs, precum și impactul semnificativ asupra siguranței publice, activităților agricole și comunităților locale. În acest context, România și Slovacia solicită clarificarea aplicării prevederilor Directivei Habitate pentru populațiile de mari carnivore aflate într-o stare favorabilă de conservare, recunoașterea controlului științific al densității populației ca instrument legitim de management și analizarea posibilității unui regim de gestionare mai flexibil, similar celui adoptat la nivel european pentru lup", se arată în comunicatul MADR.
Formularea nu propune scoaterea ursului brun de pe lista speciilor strict protejate, ci o reinterpretare a marjei de manevră lăsate statelor membre atunci când efectivele depășesc pragurile de conservare considerate sigure.
Două RO-Alert într-o singură zi la Sibiu
Contextul în care a fost depusă cererea este alimentat de cazuri concrete de pe teren. Joi, autoritățile din județul Sibiu au emis un nou mesaj RO-Alert după ce un urs a fost observat în apropierea unei zone locuite, iar sesizarea a fost făcută prin apel la 112 de către un localnic.
Inspectoratul de Jandarmi Județean Sibiu a trimis un echipaj la fața locului, iar Inspectoratul pentru Situații de Urgență a mobilizat un echipaj SMURD pentru intervenția medicală în cazul în care animalul ar fi atacat o persoană. Era al doilea caz de RO-Alert pentru urs semnalat în județ în mai puțin de 24 de ore.
Frecvența cu care sistemul de avertizare este activat ridică o problemă de management public. RO-Alert a fost gândit ca instrument pentru situații de urgență, însă utilizarea repetată pentru sesizări legate de prezența urșilor în extravilan și intravilan începe să capete caracter cvasipermanent în județele cu populații mari de carnivore.
De ce este folosit precedentul lupului
Decizia europeană de a relaxa statutul de protecție al lupului, adoptată după ani de presiuni din partea statelor cu activități zootehnice afectate, a deschis o cale procedurală pe care România și Slovacia o invocă acum pentru urs.
Logica directivei
Directiva Habitate clasifică ursul brun ca specie strict protejată în majoritatea Europei, dar lasă statelor membre posibilitatea de a aplica derogări justificate științific atunci când populația locală se află într-o stare favorabilă de conservare. Cererea comună urmărește, în esență, ca această marjă să fie clarificată și transformată într-un mecanism predictibil, nu într-o procedură excepțională.
Vezi si articolul: Acordul tarifar UE-SUA, aprobat de Parlamentul European.
Diferențele față de lup
Ursul brun ridică alte tipuri de riscuri decât lupul: incidentele individuale sunt mai rare ca număr, dar consecințele asupra siguranței publice pot fi mult mai grave. Acesta este motivul pentru care orice flexibilizare a regimului ar trebui însoțită de criterii științifice clare, lucru pe care MADR îl subliniază în solicitare.
Costurile suportate la nivel local
Bucureștiul și Bratislava insistă că povara conservării speciei este suportată în principal de comunitățile locale, fermieri și autoritățile locale, nu de bugetele europene.
În România, pagubele produse de urși în culturi agricole, stupine și gospodării sunt despăgubite din bugetele autorităților locale și ale Ministerului Mediului, prin proceduri considerate de fermieri lente și subdimensionate. La acestea se adaugă costurile indirecte: intervențiile jandarmeriei și ale serviciilor de urgență, programele de relocare a exemplarelor problemă, măsurile de prevenție în zonele turistice și efectul de descurajare asupra activităților agroturistice.
Ce va decide Consiliul AGRIFISH
Includerea temei pe agenda Consiliului Agricultură și Pescuit nu garantează o decizie imediată. Procedurile europene presupun consultări tehnice, evaluări științifice prin agențiile specializate și un acord între statele membre cu interese divergente. State din vestul Europei, cu populații mici de urs brun și mișcări de protecție a animalelor puternice, ar putea bloca o relaxare amplă.
În același timp, modelul lupului arată că schimbarea este posibilă atunci când există o coaliție de state membre direct afectate și un dosar tehnic solid. România și Slovacia, împreună cu posibili aliați din spațiul carpatic, au în acest moment ambele elemente.
Reuniunea AGRIFISH va clarifica dacă propunerea este preluată ca punct distinct sau dacă rămâne în zona discuțiilor preliminare, ceea ce ar amâna o eventuală decizie până la un nou ciclu legislativ european.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă concret un regim mai flexibil de gestionare a urșilor?
Înseamnă posibilitatea ca statele membre cu populații mari de urs brun să aplice mai ușor derogări de la regimul strict de protecție, inclusiv intervenții preventive asupra exemplarelor problemă, relocări și controlul densității populației pe baza unor criterii științifice. Nu presupune scoaterea speciei de pe lista celor protejate, ci clarificarea marjei lăsate de Directiva Habitate atunci când efectivele depășesc pragurile de conservare considerate sigure de comunitatea științifică.
Cum funcționează mesajele RO-Alert pentru urși?
RO-Alert este sistemul național de avertizare a populației prin SMS. În cazul urșilor, mesajul se emite atunci când animalul este semnalat în apropierea unei zone locuite, după o sesizare la 112 sau o confirmare a autorităților. Sistemul transmite locația aproximativă și recomandări de comportament, iar la fața locului intervin jandarmi și, dacă există risc de atac, echipaje SMURD. Frecvența alertelor a crescut vizibil în județele cu populații mari de carnivore.
Ce a decis UE în privința lupului și de ce e relevant pentru urs?
Uniunea Europeană a adoptat o flexibilizare a regimului de protecție pentru lup, sub presiunea statelor cu pierderi importante în zootehnie. Decizia a deschis o cale procedurală prin care un stat membru poate cere reanalizarea statutului unei specii dacă populația locală este într-o stare favorabilă de conservare. România și Slovacia invocă acest precedent pentru urs, argumentând că situația din Carpați justifică o abordare similară.
Cine plătește pagubele produse de urși în România?
Pagubele provocate de urși în culturi, stupine, gospodării sau animale domestice sunt despăgubite din bugetele autorităților locale și ale Ministerului Mediului, prin proceduri reglementate. Fermierii reclamă însă întârzieri și sume considerate insuficiente față de pierderile reale. La acestea se adaugă costurile indirecte suportate de comunități: intervenții ale jandarmeriei, programe de relocare a exemplarelor problemă și măsuri de prevenție în zonele turistice și agricole.
