Miercuri, la Palatul Cotroceni din București, președintele Nicușor Dan găzduiește Summitul Formatului București 9 și al Țărilor Nordice. La reuniune participă secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, alături de zeci de șefi de stat, șefi de guvern și miniștri ai Apărării din statele membre ale alianței.
Formatul București 9: nouă aliați de pe flancul estic NATO
Formatul București 9, cunoscut și sub acronimul B9, este o platformă de consultare politică între nouă state NATO situate pe flancul estic al alianței: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia. Grupul a fost constituit în noiembrie 2015, la inițiativa comună a Poloniei și României, ca răspuns la deteriorarea bruscă a mediului de securitate regional, provocată de anexarea Crimeei de către Rusia în primăvara anului 2014.
B9 nu este o structură formală a NATO, ci funcționează ca un mecanism de coordonare a pozițiilor politice ale statelor membre din această parte a continentului. Scopul inițial a fost simplu: ca țările de pe flancul estic să vorbească cu o singură voce în dezbaterile din interiorul alianței și să nu poată fi izolate diplomatic într-un format cu zeci de membri.
Relevanța grupului a crescut dramatic după 24 februarie 2022, când Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei. De la acel moment, B9 a devenit una dintre cele mai active structuri informale de coordonare din Europa. Cererile formulate de grup, de la creșterea cheltuielilor de apărare la suplimentarea prezenței militare a NATO pe flancul estic și la sprijinul necondiționat pentru Ucraina, au modelat agenda alianței în ultimii trei ani.
Summit dublu la Cotroceni: B9 și Țările Nordice împreună
Reuniunea de miercuri combină două formate diplomatice distincte sub același acoperiș. Pe lângă statele B9, la Palatul Cotroceni vor fi prezente și delegații din Țările Nordice: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia.
Includerea nordică capătă o semnificație specială în contextul actual. Finlanda a aderat la NATO în aprilie 2023, iar Suedia în martie 2024, după decenii de politică de neutralitate. Cele două state au luat această decizie direct ca urmare a invaziei ruse a Ucrainei, schimbând configurația de securitate a Mării Baltice și a întregii Europe de Nord.
Vezi si directorul de firme din Romania.
Combinarea B9 cu formatul nordic reflectă o realitate geopolitică nouă: flancul estic și cel nordic al NATO sunt acum interconectate strategic. O eventuală escaladare în Ucraina sau o mișcare agresivă a Rusiei în Marea Baltică ar afecta deopotrivă Polonia sau statele baltice și Finlanda sau Suedia. Coordonarea comună este, în această logică, o necesitate operațională, nu doar un gest diplomatic.
Cine participă la summitul de miercuri: lista liderilor
Reuniunea de la Cotroceni reunește un număr impresionant de lideri de nivel înalt. Mark Rutte, secretarul general al NATO, participă în calitate de reprezentant al alianței în ansamblul ei. Prezența sa la un summit de coordonare regională semnalează importanța pe care alianța o acordă acestei reuniuni.
Președinți, premieri și miniștri ai Apărării
Alături de Nicușor Dan, gazda summitului în calitate de președinte al României, la Cotroceni vor fi prezenți alți șefi de stat și de guvern din statele B9 și din Țările Nordice. Formatul include și miniștri ai Apărării, ceea ce indică faptul că ordinea de zi conține subiecte cu caracter tehnic și militar, nu doar declarații politice de principiu.
Prezența miniștrilor Apărării permite discuții concrete despre contribuțiile militare ale fiecărei țări, despre stadiul programelor de înzestrare, despre coordonarea operațională pe flancul estic și despre planificarea de apărare pe termen mediu. Aceste conversații au loc de regulă în spatele ușilor închise și nu se reflectă integral în comunicatele finale.
Volodimir Zelenski, invitat special la București
Ucraina nu este membră NATO și nu participă de drept la formatul B9. Prezența lui Volodimir Zelenski la Cotroceni are, tocmai de aceea, o semnificație aparte: aliații de pe flancul estic și nordic consideră că susținerea Ucrainei face parte integrantă din propria lor securitate și nu ezită să o exprime prin invitarea directă a liderului ucrainean la masa deliberărilor.
Agenda summitului: ce se discută la București
Ordinea de zi a reuniunii de miercuri acoperă mai multe teme care definesc momentul actual al securității europene. Sprijinul pentru Ucraina rămâne subiectul central, alături de cheltuielile de apărare ale statelor membre și de postura de descurajare a NATO pe flancul estic.
Pe acelasi subiect, vezi si servicii disponibile in zona ta.
Cheltuielile militare reprezintă un subiect tot mai sensibil în cadrul alianței. Obiectivul de 2% din PIB, stabilit ca țintă minimă la summitul NATO de la Gales din 2014, a fost depășit de aproape toate statele B9. Polonia alocă deja peste 4% din PIB apărării, statele baltice cheltuiesc între 2,5% și 3%, iar România a ajuns la 2,5%. Discuțiile actuale din interiorul NATO vizează ridicarea obiectivului comun la 3% sau chiar mai mult, în condițiile în care amenințarea rusă nu dă semne de diminuare.
Sprijinul militar acordat Ucrainei este un alt punct pe agenda de la București. Statele B9 s-au numărat printre cei mai consecvenți furnizori de armament, muniție și asistență financiară pentru Kiev. Istoric, aceste țări au o înțelegere profundă a modului în care funcționează arsenalele de proveniență sovietică, ceea ce le-a permis să livreze rapid echipamente compatibile cu structurile militare ucrainene în primele luni ale conflictului.
Zelenski la București: miza diplomației ucrainene
Vizita lui Volodimir Zelenski la București vine în contextul unor discuții intense despre posibile negocieri de pace pentru Ucraina. Diversele propuneri vehiculate în ultimele luni, de la planuri de armistițiu la formule de garanții de securitate, au generat îngrijorare la Kiev și în capitalele aliaților cei mai apropiați ai Ucrainei.
Spre deosebire de alte formate europene, unde Zelenski trebuie uneori să convingă parteneri mai reticenți să mențină sau să crească sprijinul, statele B9 și Țările Nordice nu au nevoie de argumente suplimentare. Experiența istorică a acestor țări, marcate de ocupație sovietică sau de proximitatea directă cu puterea rusă, face ca percepția amenințării să fie mult mai clară și mai puțin mediată de calcule diplomatice de echilibru.
La București, Zelenski va comunica mai degrabă cu aliații săi cei mai fermi decât cu o audiență nesigură. Reuniunea oferă prilejul de a coordona pozițiile comune înaintea unor eventuale negocieri, de a consolida angajamentele de sprijin și de a transmite un semnal unitar despre ceea ce aliații de pe flancul estic și nordic consideră acceptabil sau inacceptabil într-o eventuală soluție diplomatică.
România și flancul estic NATO: mai mult decât o geografie
Faptul că summitul B9 se desfășoară la București nu este întâmplător. România este, împreună cu Polonia, unul din cei doi cofondatori ai formatului și a găzduit în trecut reuniuni importante în cadrul acestuia. Palatul Cotroceni a primit de-a lungul anilor numeroase delegații de rang înalt și a devenit un cadru recognoscibil pentru diplomația multilaterală.
Pentru mai multe optiuni, consulta cele mai noi anunturi din Romania.
Dincolo de simbolistică, România are o contribuție concretă la arhitectura de securitate NATO în regiune. Scutul antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, operațional din 2016, este una din componentele sistemului de apărare antirachetă al alianței. Baza militară de la Mihail Kogălniceanu, extinsă semnificativ în ultimii ani, a devenit una din principalele instalații NATO la Marea Neagră și găzduiește contingente rotative de aliați.
Marea Neagră rămâne un punct de tensiune permanentă. Controlul rusesc extins asupra coastei ucrainene, blocada inițială a portului Odesa și atacurile cu drone și rachete asupra infrastructurii portuare au redefinit importanța strategică a României ca stat riveran NATO. Summitul de miercuri oferă prilejul de a aborda și această dimensiune regională.
Ce urmează după summitul de la Cotroceni
Reuniunile B9 se finalizează de regulă cu o declarație comună care sintetizează pozițiile statelor participante. Documentul adoptat la București va reflecta nivelul de consens în privința sprijinului pentru Ucraina, a cheltuielilor de apărare și a posturii alianței pe flancul estic. Declarațiile B9 nu au forță juridică, dar au valoare politică semnificativă: ele influențează agenda NATO și prefigurează pozițiile de negociere ale statelor membre în formate mai largi.
Summitul de miercuri vine la câteva săptămâni înaintea reuniunii NATO programate pentru vara acestui an. B9 funcționează, în mod tradițional, ca un spațiu de coordonare prealabilă: statele membre își aliniază pozițiile în formatul mai restrâns înainte de a intra în negocierile din cadrul alianței complete, unde vocile individuale sunt mai ușor de diluat.
Indiferent de concluziile formale ale reuniunii de miercuri, simpla reunire la București a secretarului general NATO, a liderilor de pe flancul estic și nordic și a președintelui ucrainean transmite un mesaj care nu are nevoie de o declarație scrisă pentru a fi înțeles: solidaritatea acestui grup rămâne una din constantele cele mai previzibile ale momentului geopolitic actual.
Întrebări frecvente
Ce este Formatul București 9 și când a fost înființat?
Formatul București 9 (B9) este o platformă de consultare politică între nouă state NATO din Europa Centrală și de Est: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia. Lansat în noiembrie 2015 la inițiativa Poloniei și României, B9 coordonează pozițiile acestor aliați în cadrul NATO, fără a fi o structură formală a alianței. Scopul este ca statele de pe flancul estic să negocieze coordonat în interiorul alianței.
De ce participă Zelenski la un summit NATO dacă Ucraina nu este membră?
Ucraina nu este membră NATO, dar statele B9 o invită la reuniunile lor datorită importanței strategice comune și a angajamentului față de securitatea regională. Prezența lui Zelenski la Cotroceni urmărește coordonarea cu aliații cei mai fermi ai Kievului înaintea unor eventuale negocieri de pace, dar și menținerea agendei ucrainene active în capitalele europene. Formatul informal al B9 permite o astfel de participare fără constrângerile regulamentare ale NATO.
Care sunt statele membre ale Formatului București 9 și ale grupului nordic?
Formatul București 9 include nouă state NATO: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia. Toate se află pe flancul estic al alianței și au experiențe istorice directe cu dominația sau agresiunea rusă. Reuniunea de miercuri include și Țările Nordice: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia, extinzând coordonarea spre flancul nordic al NATO, unde Finlanda și Suedia au aderat recent.
Ce rol joacă summiturile B9 în deciziile NATO?
Summiturile B9 nu produc decizii cu forță juridică, ci declarații politice comune care reflectă poziția colectivă a statelor de pe flancul estic. Aceste documente influențează agenda NATO și sunt folosite ca instrumente de negociere în formate mai largi. Prin coordonarea prealabilă în B9, statele membre ale grupului pot prezenta o poziție unită, mai greu de ignorat în dezbaterile cu toți aliații alianței. Reuniunile B9 au loc de regulă înaintea marilor summituri NATO.
Ce înseamnă pentru România găzduirea Summitului București 9?
România este cofondatoare a Formatului București 9, alături de Polonia, și joacă un rol strategic în NATO la Marea Neagră. Țara găzduiește scutul antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu și baza militară de la Mihail Kogălniceanu, una din principalele instalații NATO în regiune. Organizarea summitului la Cotroceni de către președintele Nicușor Dan confirmă poziția activă a României în arhitectura de securitate a alianței și relevanța sa ca pivot strategic pe flancul estic.
