Agenția meteorologică americană NOAA estimează că există o probabilitate de 66% ca fenomenul El Niño să atingă intensitate puternică sau foarte puternică până în iarna 2026-2027, iar unele modele climatice internaționale indică posibilitatea unui "Super El Niño" - cel mai intens din ultimii 140 de ani - cu efecte globale severe.
Ce este El Niño și de ce 2026-2027 ridică alerta globală
El Niño este un fenomen climatic recurent care apare atunci când temperatura suprafeței Oceanului Pacific ecuatorial crește cu cel puțin 0,5°C față de medie, conform criteriilor NOAA. Biroul de Meteorologie din Australia aplică un prag mai strict - 0,8°C -, dar ambele instituții sunt de acord că ceea ce se conturează acum depășește cu mult nivelurile obișnuite.
Temperaturile actuale ale Pacificului ecuatorial se situează deja la pragul minim de 0,5°C, semnalând debutul unui ciclu care, conform Organizației Meteorologice Mondiale, ar fi trebuit să înceapă între lunile mai și iulie. Ceea ce face situația actuală neobișnuită este ritmul accelerat al escaladării: tranziția de la La Niña - fenomenul opus, de răcire a Pacificului - la un potențial El Niño puternic, petrecută în decursul unui singur an, este, în cuvintele meteorologului NOAA Nathanial Johnson, un "eveniment rar".
Cu o probabilitate de 96% ca fenomenul să persiste până în iarna 2026-2027 și cu o șansă de două treimi ca acesta să devină puternic sau foarte puternic, oamenii de știință nu mai vorbesc despre o eventualitate, ci despre o probabilitate ridicată cu implicații majore la scară globală.
Modelele climatice anunță un El Niño de intensitate record
Diferența dintre un El Niño obișnuit și un "Super El Niño" stă într-o singură cifră: anomalia de temperatură în zona Nino 3.4 din Pacificul tropical. Pragul pentru categoria "super" este o deviere de 1,5°C față de medie. Ultimul episod "foarte puternic", din 2015-2016, a atins 2,4°C în media trimestrială noiembrie-decembrie-ianuarie - și a produs efecte devastatoare pe mai multe continente.
Ce arată modelele ECMWF
Centrul European pentru Previziuni Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF) operează unele dintre cele mai performante modele climatice din lume. Peste jumătate dintre simulările curente indică o anomalie de temperatură de peste 2,5°C până în toamna acestui an - o valoare pe care Nathanial Johnson de la NOAA o descrie drept un "eveniment de o intensitate fără precedent".
Pentru comparație, recordul absolut de intensitate El Niño este de 2,7°C, înregistrat în 1877. Dacă modelele se vor dovedi corecte, lumea s-ar afla în fața celui mai sever episod din ultimii 140 de ani, depășind chiar episoadele din 1982-1983 și 1997-1998, considerate până acum referințe pentru dezastrele climatice regionale.
Vezi si cele mai noi anunturi din Romania.
Probabilitățile extreme și estimările Greenpeace
Greenpeace estimează o probabilitate de 25% ca fenomenul să capete caracteristicile unui "Super El Niño". Deși pare o șansă relativ redusă, în contextul climatic actual - cu temperaturi oceanice deja la nivel record și efectele schimbărilor climatice acumulate - această estimare este luată în serios de comunitatea științifică. Episoadele de El Niño de mare intensitate au o frecvență medie de 10-15 ani, ceea ce face ca 2026-2027 să fie o fereastră de risc semnificativ, nu o coincidență statistică.
Recordul din 1877: lecția unui El Niño devastator
Cel mai distructiv episod El Niño din istoria consemnată a durat aproximativ 18 luni și a înregistrat o anomalie de temperatură de 2,7°C - recordul care rezistă și astăzi. Consecințele au fost catastrofale: secetă extremă și foamete în Asia, Brazilia și Africa, cu milioane de victime. Infrastructura de atunci era evident mai vulnerabilă, dar scara dezastrului oferă un cadru de referință pentru ce ar putea însemna un eveniment similar în lumea contemporană.
Diferența esențială față de 1877 este că astăzi efectele El Niño se suprapun peste o planetă deja mai caldă din cauza schimbărilor climatice antropogene. El Niño adaugă în mod tipic 0,2°C la temperatura medie globală. Combinat cu încălzirea de fond, fenomenul din 2023-2024 a produs deja cel mai cald an din istoria înregistrărilor meteorologice moderne. Un episod mai puternic în 2026-2027 ar putea face ca acei ani să devină noi recorduri absolute, conform oamenilor de știință citați.
"Probabil ne vom confrunta cu temperaturi globale record anul viitor, mai ales dacă acesta va fi un fenomen El Niño foarte puternic", avertizează Liz Stephens, profesoară de riscuri climatice și reziliență la Universitatea din Reading.
Efectele globale ale unui Super El Niño
Un episod intens de El Niño nu este doar o statistică meteorologică - este un multiplicator de crize. Mecanismul funcționează astfel: temperaturile ridicate din Pacificul ecuatorial perturbă circulația atmosferică globală, redistribuind precipitațiile și căldura în moduri care afectează fiecare continent. Seceta, inundațiile, incendiile forestiere și valurile de căldură nu apar simultan în același loc, ci în modele geografice previzibile și documentate.
Secetă, incendii forestiere și vulnerabilitatea Amazoniei
Amazonia este una dintre cele mai vulnerabile regiuni la intensificarea El Niño. Deja slăbită de decenii de defrișări masive, pădurea tropicală face față unui risc crescut de incendii forestiere și secetă hidrologică. Rezervele de apă din sol scad, vegetația se usucă, iar riscul de incendii crește exponențial. Situația din Indonezia în 2015-2016, când incendiile amplificate de El Niño au produs o criză de fum care a afectat zeci de milioane de oameni timp de luni întregi, ilustrează concret ce înseamnă un astfel de scenariu.
Pentru mai multe optiuni, consulta servicii disponibile in zona ta.
Australia, Africa de Sud și mari zone din Asia de Sud-Est sunt de asemenea expuse secetei severe în perioadele de El Niño intens. Rezervoarele hidroelectrice se golesc, culturile agricole sunt compromise, iar lanțurile de aprovizionare cu alimente resimt presiunea din mai multe direcții simultan.
Inundații extreme și redistribuirea precipitațiilor
Același El Niño care seacă unele regiuni inundă altele cu precipitații extreme. America de Sud de Vest - în special Peru și Ecuador - înregistrează ploi devastatoare și inundații în episoadele puternice. Tiparele de precipitații din Africa de Est și sudul Asiei se modifică și ele semnificativ, cu consecințe imprevizibile la nivel local, complicând planificarea agricolă și gestionarea resurselor de apă.
Crize alimentare și energetice din cauza El Niño
Impactul economic al unui Super El Niño se resimte cel mai dur în lanțurile alimentare globale. Secetele simultane din mai multe regiuni producătoare de cereale, legume și carne pot comprima oferta la nivel mondial și împinge prețurile pe piețele internaționale la niveluri care pun sub presiune bugetele celor mai vulnerabile populații.
Există un factor agravant în contextul actual: perturbările din zona Orientului Mijlociu afectează deja distribuția îngrășămintelor la nivel global. Combinarea acestei crize de aprovizionare cu reducerile de recolte cauzate de El Niño creează un scenariu de dublă presiune pe producția agricolă mondială. Fermierii care depind de îngrășăminte importate sunt primii care vor resimți efectul în costurile de producție.
"Există deja un număr tot mai mare de oameni care trăiesc în sărăcie, iar dacă randamentul culturilor scade din cauza secetei sau a inundațiilor, prețurile vor crește și mai mult. Ne putem aștepta la consecințe umanitare potențial foarte grave în acest an, mai ales dacă criza din Orientul Mijlociu va continua", spune Liz Stephens de la Universitatea din Reading.
Columbia: cum vulnerabilitatea energetică devine criză acută
Columbia este un exemplu concret al modului în care El Niño transformă vulnerabilitățile structurale în crize acute. Țara depinde masiv de energia hidroelectrică pentru nevoile sale energetice. Când El Niño reduce nivelul râurilor și golește rezervoarele, Columbia este forțată să recurgă la energia termică - mai scumpă și cu emisii mai mari de carbon - pentru a-și alimenta economia și populația.
Cauta printre directorul de firme din Romania.
Juan Gonzalo Botero, fost viceministru de Afaceri Agricole al Columbiei, recomandă deja măsuri concrete în sectorul agricol: "Este fundamental să se mențină gestionarea și acțiunea meselor agroclimatice în toate regiunile țării, pentru a urmări evoluția fenomenului și efectele pe care le-ar putea avea." Totodată, el avertizează fermierii: "Este preferabil să vinzi acele animale care nu se vor hrăni bine și care pot risca să moară din cauza efectelor secetei."
România și Europa în fața valului climatic El Niño
Efectele directe ale El Niño asupra României sunt mai puțin dramatice decât în regiunile tropicale, dar nu sunt neglijabile. Fenomenul influențează tiparele de circulație atmosferică la nivel european, cu consecințe asupra precipitațiilor și temperaturilor din sezonul rece. Iernile europene pot deveni mai blânde sau mai capricioase în episoadele puternice de El Niño, perturbând agricultura de toamnă și rezervele de apă.
Impactul indirect este, în realitate, mai relevant pentru România: creșterile de prețuri la alimente pe piețele internaționale se transferă rapid în coșul zilnic al consumatorilor. O reducere semnificativă a producției de grâu, porumb sau soia în regiunile afectate de El Niño se reflectă în prețurile de pe rafturile supermarketurilor românești, amplificând presiunea inflației deja existente.
Sectorul energetic european, restructurat după criza din 2022, ar putea fi afectat indirect prin creșteri de prețuri la mărfurile alimentare care amplifică inflația generală. Fermierii români care utilizează îngrășăminte importate vor resimți presiunea unui lanț global de aprovizionare perturbat simultan de mai mulți factori: conflicte regionale, perturbări logistice și reducerea producției cauzate de secetă.
Scenariul 2026-2027 nu este inevitabil - 34% probabilitate înseamnă că fenomenul ar putea rămâne la intensitate moderată. Dar cu 96% șanse ca El Niño să fie prezent și activ, și cu modele climatice care indică o intensitate potențial fără precedent, pregătirea pentru scenariul nefavorabil nu mai este o opțiune. Oamenii de știință, guvernele și organizațiile internaționale au la dispoziție luni pentru a acționa - iar acesta este exact intervalul de timp în care diferența dintre un răspuns organizat și o criză umanitară se decide.
Întrebări frecvente
Ce este "Super El Niño" și cum diferă de un El Niño obișnuit?
Un "Super El Niño" apare atunci când temperatura suprafeței Pacificului ecuatorial depășește media cu cel puțin 1,5°C în zona Nino 3.4. Un El Niño obișnuit are o anomalie de 0,5-1°C. Intensitatea mai mare înseamnă efecte mult mai severe: secete extreme, inundații devastatoare și creșteri mai pronunțate ale temperaturii medii globale.
Cum afectează El Niño prețurile alimentelor din România?
Deși România nu este direct afectată climatic de El Niño la fel ca regiunile tropicale, impactul se resimte indirect. Secetele din regiunile producătoare de cereale reduc oferta globală și cresc prețurile pe piețele internaționale. Aceste variații se reflectă rapid în coșul de cumpărături al consumatorilor români, amplificând presiunea inflației.
Când se va manifesta cel mai puternic efectul El Niño din 2026-2027?
Debutul a fost anticipat între lunile mai și iulie, conform Organizației Meteorologice Mondiale. Vârful de intensitate este estimat pentru toamna și iarna 2026-2027. Probabilitatea ca fenomenul să persiste până în iarnă este de 96%, conform NOAA, iar modelele ECMWF indică posibila depășire a valorii de 2,5°C până în toamnă.
Ce legătură există între El Niño și schimbările climatice globale?
El Niño este un fenomen natural recurent, dar schimbările climatice cauzate de activitatea umană îi amplifică efectele. Temperaturile oceanice deja mai ridicate fac ca episoadele să fie mai intense. Fenomenul din 2023-2024 a produs cel mai cald an din istoria înregistrărilor tocmai datorită acestei combinații. El Niño adaugă tipic 0,2°C la temperatura medie globală.
Cum se pot pregăti fermierii pentru un El Niño puternic?
Experții recomandă diversificarea culturilor pentru a reduce dependența de specii vulnerabile la secetă, constituirea de rezerve de apă și monitorizarea prognozelor agroclimatice. Reducerea numărului de animale din ferme înainte de perioadele de secetă severă poate preveni pierderi mari. Gestionarea atentă a îngrășămintelor în condiții de stres hidric este de asemenea esențială.
