Turiștii străini au cheltuit peste 5 miliarde de euro în România în 2025, iar americanii au devenit pentru prima dată cei mai mari cheltuitori, potrivit datelor Eurostat citate într-o analiză Colliers.
Schimbarea contează pentru hoteluri, orașe turistice și servicii locale, deoarece arată că România începe să atragă mai mult decât călătorii de business sau vizite punctuale. Piața rămâne însă mult sub Polonia, Cehia și Ungaria la valoare absolută, deci creșterea rapidă nu înseamnă încă maturitate.
Pe scurt
- Cheltuielile turiștilor străini în România au depășit 5 miliarde de euro în 2025.
- Americanii au cheltuit 554 milioane de euro, peste turiștii germani, care au lăsat 546 milioane de euro.
- SUA, Germania, Marea Britanie și Italia au generat împreună aproximativ 2 miliarde de euro, circa 40% din total.
- România a avut o creștere medie anuală de aproximativ 12% în ultimul deceniu, cel mai rapid ritm din Uniunea Europeană.
- În primul trimestru din 2026, cheltuielile vizitatorilor străini au crescut cu peste 8% față de aceeași perioadă din 2025.
Premieră pentru turismul românesc: SUA trece peste Germania
Cifra care schimbă lectura pieței este diferența dintre primele două țări sursă. În 2025, turiștii americani au cheltuit 554 milioane de euro în România, iar turiștii germani 546 milioane de euro, conform datelor citate de Trend Engine din analiza Colliers. Diferența nu este mare, dar ordinea este nouă și relevantă.
Germania a fost mult timp o piață firească pentru România, prin proximitate economică, legături de afaceri și circulație regională. Faptul că Statele Unite ajung pe primul loc sugerează o schimbare de profil: România intră mai vizibil în trasee de vacanță, city-break-uri sau călătorii tematice pentru vizitatori cu bugete mai mari și distanțe de parcurs mai lungi.
Topul este completat de Marea Britanie, cu 518 milioane de euro, și Italia, cu 463 milioane de euro. Împreună, cele patru piețe principale au generat aproximativ 2 miliarde de euro, adică în jur de 40% din totalul cheltuielilor turiștilor străini. Această concentrare arată unde se joacă, cel puțin acum, miza pentru promovare, conectivitate aeriană, hoteluri și servicii turistice.
De ce contează pentru România: mai mulți bani, dar și așteptări mai mari
Cheltuielile turiștilor străini au ajuns la un nivel de aproape 2,8 ori mai mare decât în 2016. Ritmul mediu anual de aproximativ 12% în ultimul deceniu este, potrivit datelor Eurostat citate de Colliers, cel mai rapid din Uniunea Europeană. Această performanță trebuie citită cu două rezerve: România a pornit de jos, iar în 2025 a avut o scădere de aproape 4% față de 2024.
Pentru economia locală, banii cheltuiți de vizitatori străini nu ajung doar la hoteluri. Ei se duc spre restaurante, transport, tururi ghidate, evenimente, retail, servicii culturale și activități de agrement. Zonele care pot lega oferta de cazare de experiențe clare, trasee accesibile și servicii previzibile au cele mai mari șanse să capteze o parte mai mare din acest flux.
Din arhiva blogului: Anchetă la Cluj: consultații stomatologice anunțate într-un hotel.
Raluca Buciuc, Director, Partner of Valuation și Advisory Services la Colliers, spune că turismul de agrement internațional a fost mult timp un segment secundar în România, piața fiind susținută mai ales de turiști locali și, în București, de călătorii de business. Potrivit acesteia, România este percepută tot mai mult ca o destinație accesibilă, mai puțin aglomerată și diferită de traseele europene consacrate.
Această schimbare are o consecință practică: un turist de agrement nu cumpără doar o cameră de hotel. El cumpără timp, trasee, acces, siguranță, experiențe și servicii în limbi de circulație internațională. Dacă aceste elemente lipsesc sau sunt inegale, creșterea cheltuielilor poate rămâne concentrată în câteva orașe și câteva segmente premium.
București, Brașov, Transilvania și Cluj: cine poate câștiga din noul profil al vizitatorilor
Brief-ul indică Bucureștiul, Transilvania, Brașovul și Cluj-Napoca drept puncte de interes în noul val de turism. Bucureștiul are avantajul conectivității și al pieței de business, dar poate câștiga mai mult dacă transformă șederea scurtă în consum cultural, gastronomic și de evenimente. Capitala nu concurează doar la preț, ci și la capacitatea de a ține vizitatorul ocupat mai mult de o noapte.
Brașovul și Transilvania pornesc din altă poziție: au imagine turistică mai ușor de comunicat în exterior, cu orașe istorice, peisaje și trasee tematice. Pentru turiști veniți din SUA sau Japonia, distanța până în România trebuie justificată printr-o experiență coerentă, nu doar prin câteva obiective izolate.
Cluj-Napoca poate beneficia de combinația dintre evenimente, servicii urbane și acces spre Transilvania, dar depinde de același lucru ca restul pieței: capacitate de cazare, transport, servicii constante și o ofertă care să poată fi rezervată ușor. În turismul internațional, vizibilitatea fără infrastructură produce interes, dar nu neapărat cheltuieli repetate.
Decalajul regional rămâne mare, chiar dacă ritmul României este cel mai rapid
Comparația cu vecinii temperează entuziasmul. România a depășit 5 miliarde de euro în cheltuieli ale turiștilor străini, dar Polonia atrage aproape 14 miliarde de euro anual din turism internațional, iar Cehia și Ungaria ajung la 8-9 miliarde de euro. Diferența nu se explică doar prin marketing, ci și prin poziționare, infrastructură, tradiție turistică și densitatea serviciilor.
Legat de subiect: Protecția socială trece de 325 miliarde lei: miza bugetară.
Raluca Buciuc arată că România a crescut mai rapid decât piețele comparabile din regiune, dar a pornit de la un nivel mai redus, iar distanța față de țările vecine rămâne importantă. În Bulgaria, Cehia, Ungaria și Polonia, ritmurile medii anuale de creștere între 2016 și 2025 au fost de 3-5%, sub ritmul României.
Paradoxul este clar: România se mișcă repede, dar încă recuperează. Pentru cititori, miza nu este doar o statistică bună, ci întrebarea dacă această creștere se va vedea în investiții, locuri de muncă sezoniere sau permanente, calitate mai bună a serviciilor și venituri locale mai stabile în orașele turistice.
Investițiile hoteliere arată unde se mută pariul pieței
Piața hotelieră se pregătește pentru o extindere vizibilă. România are în prezent aproximativ 42.000 de camere în hoteluri de 4 și 5 stele, iar proiectele anunțate însumează peste 5.000 de camere noi până la finalul deceniului. Creșterea estimată a stocului este de aproximativ 5%.
În brief sunt menționate intrări în premieră ale unor branduri precum Hyatt, Kempinski, The Hoxton și Hotel Indigo. Prezența acestor nume indică o miză mai mare pe segmentul superior al pieței, unde turiștii sunt mai atenți la standarde, localizare, servicii și experiențe complementare.
Potrivit reprezentantei Colliers, interesul lanțurilor hoteliere internaționale arată că România începe să fie privită nu doar ca o piață emergentă cu tarife reduse, ci ca o destinație capabilă să atragă turiști cu bugete mai mari. Această repoziționare poate ridica standardele, dar poate aduce și presiune pe prețuri în orașele cu cerere mare.
Cronologia cazului
- 2016: Anul de referință pentru comparație. Cheltuielile turiștilor străini în România erau de aproape 2,8 ori mai mici decât în 2025.
- 2025: Cheltuielile turiștilor străini au depășit 5 miliarde de euro, dar au scăzut cu aproape 4% față de 2024.
- Primul trimestru din 2026: Cheltuielile vizitatorilor străini au crescut cu peste 8% față de aceeași perioadă din 2025.
- 11 iunie 2026: A fost publicată analiza Colliers bazată pe date Eurostat, preluată de Bursa și Libertatea.
- 12 iunie 2026: Informațiile au fost preluate de Adevărul.
- Până în 2030: România ar putea adăuga peste 5.000 de camere de hotel noi, echivalentul unei creșteri de aproximativ 5% a stocului existent.
Un detaliu care merită urmărit este evoluția turiștilor japonezi, ale căror cheltuieli au fost de 13 ori mai mari decât în 2016. Cifra nu spune singură cât de mare este piața, dar indică apariția unor surse de cerere care, până recent, erau marginale pentru turismul românesc.
Întrebări frecvente
De ce este important că americanii au devenit cei mai mari cheltuitori străini?
Trecerea turiștilor americani pe primul loc arată o schimbare în profilul cererii externe pentru România. Germania era o piață mai previzibilă, legată de proximitate și relații economice. SUA indică un interes mai puternic pentru călătorii de agrement, city-break-uri și experiențe tematice, adică segmente în care vizitatorii pot avea bugete mai mari și pot susține servicii turistice mai sofisticate.
A crescut sau a scăzut turismul străin în România în 2025?
În 2025, cheltuielile turiștilor străini au depășit 5 miliarde de euro, un nivel de aproape 2,8 ori mai mare decât în 2016. Totuși, față de 2024, datele citate indică o scădere de aproape 4%. Tendința pe termen mai lung rămâne pozitivă, iar primul trimestru din 2026 a adus o creștere de peste 8% față de aceeași perioadă din 2025.
Ce orașe din România pot profita cel mai mult de această tendință?
Brief-ul indică Bucureștiul, Brașovul, Transilvania și Cluj-Napoca drept zone de interes. Bucureștiul are avantajul conectivității și al călătoriilor de business, în timp ce Brașovul și Transilvania au o identitate turistică mai ușor de promovat. Cluj-Napoca poate câștiga prin evenimente și acces spre Transilvania, dacă oferta de cazare și servicii ține pasul.
Cum se compară România cu Polonia, Cehia și Ungaria?
România are cel mai rapid ritm mediu anual de creștere din Uniunea Europeană pentru cheltuielile turiștilor străini, aproximativ 12% în ultimul deceniu. La valoare absolută, decalajul rămâne mare: Polonia atrage aproape 14 miliarde de euro anual, iar Cehia și Ungaria ajung la 8-9 miliarde de euro. România recuperează, dar încă pornește de la o bază mai mică.
