România participă la acordul dintre Statele Unite și Iran pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, ce urmează să fie semnat pe 19 iunie. Ministrul de externe Oana Țoiu a confirmat că Bucureștiul are rol în coaliția coordonată de Departamentul de Stat american, în coaliția europeană și pe dosarul nuclear, prin poziția deținută la conducerea Agenției Internaționale pentru Energia Atomică.
Convorbirea Țoiu-Dar și calendarul semnării pe 19 iunie
Anunțul a fost făcut de șefa diplomației române după o discuție telefonică avută în dimineața zilei de 15 iunie cu Mohammad Ishaq Dar, viceprim-ministrul și ministrul de externe al Pakistanului. Oficialul de la Islamabad a oferit detalii despre stadiul medierilor desfășurate în Orientul Mijlociu și despre data fixată pentru ceremonia oficială.
"În această dimineață am avut o convorbire cu Mohammad Ishaq Dar, viceprim-ministru și ministrul de externe al Pakistanului, în care m-a informat privind stadiul medierilor din Orientul Mijlociu privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz, a acordului esențial între SUA și Iran și calendarul semnării acestuia", a transmis Țoiu pe rețeaua X.
Ministrul român a precizat că, după ceremonia de la mijlocul lunii iunie, urmează etape suplimentare de negociere, axate pe aspecte tehnice. Cele mai sensibile țin de dosarul nuclear iranian, un dosar care a oprit și a redeschis în mai multe rânduri canalele dintre Washington și Teheran în ultimul deceniu.
Rolul României la AIEA și voce pe dosarul nuclear
Bucureștiul deține, în prezent, una dintre pozițiile de viceguvernator în structura Agenției Internaționale pentru Energia Atomică, organismul care verifică natura programelor nucleare la nivel global. Această poziție îi oferă României un loc la masa discuțiilor tehnice care vor urma semnării, acolo unde se vor stabili modul de control, calendarul inspecțiilor și limitele tehnologice impuse Iranului.
Țoiu a accentuat că poziția va fi valorificată activ. "Ceremonia oficială de semnare a acordului este planificată pe 19 iunie. Urmează etapele viitoare ale negocierii, inclusiv aspecte tehnice privind dosarul nuclear. Unde este relevant și rolul României de viceguvernator al AIEA", a spus aceasta.
Pentru o capitală est-europeană, prezența în nucleul unei astfel de negocieri internaționale reprezintă un exercițiu rar de influență. AIEA nu adoptă decizii politice, dar evaluările sale tehnice ghidează sancțiunile, ridicarea lor și gradul de încredere acordat statelor verificate.
Citeste si: Bolojan la Chișinău: PNL susține Moldova pentru aderarea UE în 2028.
Coaliția diplomatică coordonată de Departamentul de Stat
În paralel cu poziția deținută la Viena, România face parte din coaliția coordonată de Departamentul de Stat al Statelor Unite, formată special pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Coaliția reunește statele care susțin demersul american și care asigură sprijin diplomatic, logistic sau politic.
"România este parte a coaliției coordonate de Departamentul de Stat al SUA pentru coordonarea efortului diplomatic de redeschidere a Strâmtorii Hormuz, precum și a coaliției europene", a transmis ministrul român.
Apartenența la ambele formate, cel american și cel european, sugerează un rol de punte. Bucureștiul este membru NATO și UE, iar mesajele coerente cu Washingtonul și cu Bruxellesul îl mențin pe scurta listă a partenerilor consultați în dosarele majore.
Implicarea ONU și a Uniunii Europene
Țoiu a punctat că negocierile au avansat și datorită angajamentului instituțiilor internaționale. Reprezentanta României a subliniat rolul Organizației Națiunilor Unite și al Uniunii Europene în susținerea efortului diplomatic, indicând că acordul nu este o discuție pur bilaterală între Washington și Teheran, ci un demers cu acoperire multilaterală.
Pakistanul, mediator alături de Arabia Saudită, Qatar, Turcia și Egipt
În arhitectura medierii, Pakistanul ocupă un loc central. Islamabadul are linii deschise atât cu Teheranul, cu care împarte o frontieră lungă, cât și cu Washingtonul, partener strategic vechi. Alături de Pakistan, la procesul de dezescaladare contribuie Arabia Saudită, Qatar, Turcia și Egipt, fiecare cu pârghii proprii în regiune.
Arabia Saudită și Qatarul aduc resurse financiare și influență asupra piețelor energetice. Turcia a folosit, de-a lungul anilor, canale paralele pentru contacte cu Iranul, iar Egiptul aduce greutate diplomatică în lumea arabă. Combinația rezultă într-o coaliție regională suficient de largă încât niciun actor să nu poată bloca singur negocierile.
Vezi si articolul: Filipineză atacată în Călărași: tânăr arestat pentru tentativă de viol.
Energia și îngrășămintele, mizele economice ale acordului
Șefa diplomației române a explicat că obiectivele declarate ale acordului sunt economice, nu doar politice. "Obiectivele comune, de a contribui la scăderea prețurilor la energie și de a asigura acces la timp la îngrășăminte agricole, cu impact asupra piețelor alimentare la nivel global, au acum o perspectivă realistă datorită eforturilor diplomatice ale SUA și ale țărilor implicate în procesul de mediere", a transmis aceasta.
Pentru România, ambele obiective au efect direct. Costul gazelor naturale și al carburanților rămâne sensibil la tensiunile din Golf. Orice scădere a primei de risc se reflectă în facturi mai mici pentru consumatori și în costuri de producție mai accesibile pentru industrie.
Îngrășămintele agricole reprezintă a doua miză. Iranul este un mare producător de uree, iar fluxurile blocate au împins prețurile în sus în ultimii ani. Pentru fermierii români, costul îngrășămintelor a fost unul dintre principalii factori care au scumpit cerealele și produsele agricole de bază.
Strâmtoarea Ormuz, artera vitală a comerțului mondial
Strâmtoarea Ormuz, pe care unele comunicate oficiale o numesc și "Hormuz", este un coridor maritim îngust între Iran și Oman. Prin acest punct trece aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol și o parte semnificativă din transporturile de gaz natural lichefiat. Orice blocaj efectiv sau perceput se traduce instantaneu în volatilitate pe burse.
Tensiunile au reapărut periodic în ultimii ani, alimentate de sancțiunile occidentale impuse Teheranului și de incidentele cu nave comerciale. Stabilizarea traficului prin strâmtoare ar însemna un semnal de previzibilitate transmis piețelor, după o perioadă lungă marcată de imprevizibil.
Pentru București, semnarea de pe 19 iunie deschide o săptămână în care prezența la masa tehnică va fi măsurată. Pașii care urmează, inclusiv cei legați de monitorizarea programului nuclear iranian, depind de cât de robust se va dovedi cadrul stabilit prin ceremonia oficială.
