Patru ani au trecut de când Rusia a lansat invazia la scară largă asupra Ucrainei, iar România se găsește într-o poziție pe care puțini ar fi anticipat-o în februarie 2022. Forțele armate ale țării traversează cel mai amplu proces de modernizare din ultimele decenii, iar ministrul Apărării, Radu Miruta, a ținut să transmită un mesaj ferm în această privință.
Într-o intervenție în direct la Digi24, Miruta a fost provocat să facă un bilanț al stadiului în care se află armata română. Răspunsul său nu a lăsat loc de interpretări.
Înzestrare pe bune, nu pe hârtie
Ministrul Apărării a subliniat că România nu mai acceptă compromisuri când vine vorba de dotarea militară. "Nu luăm vechituri de la francezi, nu cumpărăm ce aruncă nemții", a declarat Miruta, într-o formulare care a surprins prin directețe. Mesajul este clar: programele de înzestrare ale armatei române vizează echipamente noi, performante, nu surplusuri pe care alte state NATO le scot din uz.
Afirmația vine pe fondul unor discuții mai largi în spațiul european despre redistribuirea echipamentelor militare. Mai multe țări vest-europene au oferit Ucrainei armament din stocurile proprii, iar unele au încercat să "completeze golurile" oferind partenerilor din flancul estic tehnică militară mai veche. România pare să fi refuzat această logică.
Procesul de înzestrare este, potrivit ministrului, în plină desfășurare. Deși nu a oferit detalii despre contractele aflate în derulare, tonul lui Miruta sugerează că Bucureștiul negociază de pe o poziție mult mai clară decât în anii anteriori. Bugetul alocat apărării a crescut semnificativ după 2022, România atingând pragul de 2% din PIB cerut de NATO și asumându-și o traiectorie ascendentă.
Explorează anunțuri gratuite pe LaEi.
Lecția surprizei din 2022
Cine își mai amintește starea de șoc din primăvara lui 2022? Forțele europene, dar și cele americane, au fost luate prin surprindere de amploarea ofensivei ruse. Nimeni nu se aștepta că o invazie la scară largă să mai fie posibilă pe continentul european în secolul XXI. Și totuși, s-a întâmplat.
România, ca stat vecin cu Ucraina și membru NATO din 2004, a fost nevoită să își recalibreze rapid întreaga strategie de apărare. De la consolidarea prezenței militare în zona Mării Negre, până la găzduirea unor elemente ale scutului antirachetă și a unor contingente aliate suplimentare, transformarea a fost vizibilă.
Rămâne însă o întrebare pe care mulți români și-o pun: este ritmul modernizării suficient de alert? Patru ani de război la granița au schimbat fundamental ecuația de securitate în regiune, iar fiecare lună de întârziere în achiziții înseamnă o vulnerabilitate în plus.
Declarațiile ministrului Miruta oferă cel puțin un semnal că direcția este corectă. Dacă acest semnal se va traduce în capabilități reale pe teren, rămâne de văzut în perioada următoare. Cert este că România nu își mai permite luxul ambițiilor fără acoperire și nici al achizițiilor de fațadă. Războiul din Ucraina a demonstrat că diferența dintre o armată pregătită și una subfinanțată se măsoară, în ultimă instanță, în vieți omenești.
