Patru ani au trecut de cand Rusia a lansat invazia la scara larga asupra Ucrainei, iar Romania se gaseste intr-o pozitie pe care putini ar fi anticipat-o in februarie 2022. Fortele armate ale tarii traverseaza cel mai amplu proces de modernizare din ultimele decenii, iar ministrul Apararii, Radu Miruta, a tinut sa transmita un mesaj ferm in aceasta privinta.
Intr-o interventie in direct la Digi24, Miruta a fost provocat sa faca un bilant al stadiului in care se afla armata romana. Raspunsul sau nu a lasat loc de interpretari.
Inzestrare pe bune, nu pe hartie
Ministrul Apararii a subliniat ca Romania nu mai accepta compromisuri cand vine vorba de dotarea militara. "Nu luam vechituri de la francezi, nu cumparam ce arunca nemtii", a declarat Miruta, intr-o formulare care a surprins prin directete. Mesajul este clar: programele de inzestrare ale armatei romane vizeaza echipamente noi, performante, nu surplusuri pe care alte state NATO le scot din uz.
Afirmatia vine pe fondul unor discutii mai largi in spatiul european despre redistribuirea echipamentelor militare. Mai multe tari vest-europene au oferit Ucrainei armament din stocurile proprii, iar unele au incercat sa "completeze golurile" oferind partenerilor din flancul estic tehnica militara mai veche. Romania pare sa fi refuzat aceasta logica.
Procesul de inzestrare este, potrivit ministrului, in plina desfasurare. Desi nu a oferit detalii despre contractele aflate in derulare, tonul lui Miruta sugereaza ca Bucurestiul negociaza de pe o pozitie mult mai clara decat in anii anteriori. Bugetul alocat apararii a crescut semnificativ dupa 2022, Romania atingand pragul de 2% din PIB cerut de NATO si asumandu-si o traiectorie ascendenta.
Exploreaza anunturi gratuite pe La Ei.
Lectia surprizei din 2022
Cine isi mai aminteste starea de soc din primavara lui 2022? Fortele europene, dar si cele americane, au fost luate prin surprindere de amploarea ofensivei ruse. Nimeni nu se astepta ca o invazie la scara larga sa mai fie posibila pe continentul european in secolul XXI. Si totusi, s-a intamplat.
Romania, ca stat vecin cu Ucraina si membru NATO din 2004, a fost nevoita sa isi recalibreze rapid intreaga strategie de aparare. De la consolidarea prezentei militare in zona Marii Negre, pana la gazduirea unor elemente ale scutului antiracheta si a unor contingente aliate suplimentare, transformarea a fost vizibila.
Ramane insa o intrebare pe care multi romani si-o pun: este ritmul modernizarii suficient de alert? Patru ani de razboi la granita au schimbat fundamental ecuatia de securitate in regiune, iar fiecare luna de intarziere in achizitii inseamna o vulnerabilitate in plus.
Declaratiile ministrului Miruta ofera cel putin un semnal ca directia este corecta. Daca acest semnal se va traduce in capabilitati reale pe teren, ramane de vazut in perioada urmatoare. Cert este ca Romania nu isi mai permite luxul ambitiilor fara acoperire si nici al achizitiilor de fatada. Razboiul din Ucraina a demonstrat ca diferenta dintre o armata pregatita si una subfinantata se masoara, in ultima instanta, in vieti omenesti.
