Aproape o treime dintre români, mai exact 29%, nu au niciun plan financiar pregătit pentru situația în care o boală gravă sau un accident i-ar împiedica să mai aducă venituri în familie, arată cea mai recentă ediție a Barometrului UNSAR-IRES. Familia rămâne, pentru majoritatea gospodăriilor, principalul reazem la care se gândesc atunci când discută despre o eventuală criză.
Datele studiului dedicat percepției riscului și culturii asigurărilor confirmă o tendință conturată de câțiva ani: românii recunosc tot mai des nevoia de protecție, dar acoperirea efectivă a riscurilor majore rămâne fragilă. Deficitul de protecție per familie a urcat la 165.400 de lei, în paralel cu o creștere notabilă a numărului de polițe de viață active.
Familia, prima plasă de siguranță financiară
Întrebați cum ar face față unei perioade în care nu ar mai putea genera venituri, 47% dintre români au răspuns că s-ar baza pe sprijinul familiei sau al persoanelor apropiate, cu 4 puncte procentuale peste rezultatul de anul trecut. Este o creștere care arată cât de adâncă rămâne dependența gospodăriilor de rețelele informale de ajutor, în special în mediile cu venituri sub media națională.
A doua opțiune, indicată de 36% dintre respondenți, sunt economiile personale. Procentul pare confortabil, dar maschează o realitate documentată constant în rapoartele băncilor: depozitele medii ale populației acoperă, pentru cei mai mulți, doar câteva luni de cheltuieli curente, departe de pragul recomandat de specialiști pentru un fond de urgență complet.
Discrepanța dintre cele două răspunsuri este, în sine, un semnal. O gospodărie care își bazează planul de criză pe ajutorul rudelor presupune că rudele dispun de resurse suficiente pentru a suporta acest sprijin. În practică, șocurile economice tind să afecteze concomitent mai multe familii din aceeași rețea, iar plasa informală se subțiază exact atunci când ar fi nevoie de ea.
Asigurările de viață câștigă teren
Cea mai mare creștere între opțiunile de protecție o consemnează asigurările de viață. 17% dintre români declară că dețin o astfel de poliță, cu 6 puncte procentuale mai mult decât anul trecut. La nivelul pieței, numărul contractelor de asigurări de viață în vigoare a depășit pragul de 2,2 milioane, un record pentru piața locală.
Avansul nu apare întâmplător. Băncile au împins în prim-plan polițele atașate creditelor ipotecare, care preiau riscul rambursării în caz de deces sau invaliditate a debitorului. Jucătorii din piață au lansat în paralel produse hibride, cu o componentă de economisire sau investiție, mai ușor de înțeles pentru clienții care nu au mai cumpărat asigurare până atunci.
Vezi si articolul: Turiștii străini aleg vacanțe pe muncă în satele românești.
De ce contează cele 2,2 milioane de polițe
Cifra trebuie raportată la numărul total de gospodării din România, care depășește 7 milioane. Asta înseamnă că, în pofida creșterii, doar aproximativ una din trei familii are cel puțin un membru asigurat printr-un contract de viață. Pentru restul, riscul unui șoc de venit este absorbit exclusiv din resurse proprii sau de la rude, fără un instrument formal de compensare.
Un gol de 165.400 de lei în bugetul fiecărei familii
Deficitul mediu de protecție financiară a urcat la 165.400 de lei per familie, conform datelor UNSAR. Cifra măsoară diferența dintre suma necesară pentru ca o gospodărie să își mențină nivelul de trai timp de câțiva ani în cazul dispariției unuia dintre câștigătorii principali și acoperirea reală asigurată de polițe sau de economii.
Pentru a pune cifra în context, 165.400 de lei reprezintă echivalentul a aproximativ trei ani de salariu minim net sau peste un an din salariul mediu pe economie. Specialiștii folosesc indicatorul ca pe un barometru al vulnerabilității: cu cât crește, cu atât mai multe familii se află la un singur eveniment neprevăzut de o cădere serioasă a nivelului de trai.
Adâncirea deficitului, în condițiile în care mai mulți români își cumpără totuși polițe, semnalează că sumele asigurate medii nu țin pasul cu creșterea cheltuielilor uzuale ale gospodăriilor. Inflația din ultimii ani, ratele la credite și cheltuielile cu educația sau sănătatea copiilor împing în sus pragul real al protecției necesare.
Cât plătește piața când riscul se materializează
În 2025, asigurătorii au virat peste 421 de milioane de euro în baza polițelor de viață, despăgubirile crescând cu 12% față de anul anterior. Suma include indemnizații pentru deces, sume asigurate la maturitatea contractelor, beneficii în caz de invaliditate și sume returnate în programele cu componentă de economisire sau investiții.
Creșterea de două cifre nu se traduce automat printr-o piață mai sigură, ci arată că numărul evenimentelor pentru care s-au făcut plăți, dar și sumele asigurate medii, sunt în urcare. UNSAR reunește 22 de companii care cumulează peste 90% din piața locală de asigurări, ceea ce face din indicator un termometru de încredere pentru întregul sector.
Din arhiva blogului: Salarii România 2024: bărbații câștigă mai mult în 51 din 67 de domenii.
Plasa publică: dreptul la asigurare medicală fără venit
Pe lângă opțiunile private, legislația românească oferă o formă minimală de protecție pentru cei care, temporar sau de lungă durată, nu mai pot munci. Persoanele fără venituri se pot înscrie ca asigurați în sistemul public de sănătate prin plata unei contribuții voluntare, iar anumite categorii (copii, gravide, persoane cu handicap, pensionari sub un anumit prag) beneficiază de calitatea de asigurat fără plată.
Asigurarea publică acoperă consultațiile, internările și o parte din medicamentele compensate, însă nu compensează pierderea efectivă a venitului. Pentru această zonă rămân, ca instrumente principale, ajutoarele sociale, indemnizațiile de invaliditate și pensionarea anticipată din motive medicale, alături de polițele private de viață și de sănătate.
Construirea rezilienței financiare a unei familii
"Orice familie poate fi pusă, la un moment dat, în fața unui eveniment care îi afectează veniturile. Ne bucură faptul că tot mai mulți români aleg asigurările de viață ca instrument de protecție financiară, însă faptul că aproape o treime dintre respondenți nu au încă niciun plan arată că există încă un potențial important de creștere a gradului de protecție financiară", a transmis Alexandru Ciuncan, președinte și director general al UNSAR.
Roxana Băluță, specialistă pe asigurări de viață și sănătate în cadrul aceleiași asociații, subliniază că soluția nu vine dintr-un singur instrument: "Construirea rezilienței financiare ține de un ansamblu de măsuri care includ informare, planificare și acces la instrumente de protecție adecvate. Creșterea nivelului de educație financiară și încurajarea comportamentelor responsabile prin politici publice pot contribui semnificativ la reducerea vulnerabilității financiare a familiilor".
Pentru o gospodărie care vrea să iasă din zona vulnerabilă, planificatorii financiari recomandă trei piloni complementari. Primul este fondul de urgență, ideal echivalentul a 3-6 luni de cheltuieli, păstrat în depozite lichide sau conturi de economii cu acces imediat. Al doilea este o poliță de viață cu sumă asigurată calibrată pe veniturile actuale și pe obligațiile pe termen lung, în special creditele ipotecare. Al treilea este o componentă de asigurare de sănătate sau de invaliditate, care intervine atunci când persoana asigurată nu mai poate lucra, dar este în viață, scenariu mai frecvent statistic decât decesul timpuriu.
Costul lunar al unui astfel de pachet variază considerabil în funcție de vârstă, ocupație și sumele asigurate. Pentru o familie tânără cu venituri medii, totalul poate rămâne sub pragul a câteva sute de lei pe lună, cu condiția ca produsele să fie aliniate la nevoile reale, nu la cele percepute, și ca polița să fie revizuită ori de câte ori se schimbă situația profesională sau familială a asiguratului.
Întrebări frecvente
Cât costă o asigurare de viață pentru o familie tânără în România?
Costul unei polițe de viață depinde de vârstă, starea de sănătate, ocupație și suma asigurată. Pentru o persoană tânără și sănătoasă, o poliță de bază cu sumă asigurată de 100.000 lei pleacă, în general, de la câteva zeci de lei pe lună. Adăugarea componentei de invaliditate sau de boli grave urcă prima la 100-300 lei lunar. Polițele hibride, cu economisire, încep de la 200-400 lei pe lună, în funcție de obiectivul de capital final dorit.
Care este diferența dintre asigurarea de viață și cea de sănătate?
Asigurarea de viață plătește o sumă către beneficiari în caz de deces sau, în unele variante, la o anumită vârstă a asiguratului. Ea protejează venitul familiei dacă acesta dispare. Asigurarea de sănătate decontează consultații, investigații, tratamente sau spitalizări la furnizori privați, în timp ce asiguratul este în viață. Cele două nu se substituie, ci se completează: prima acoperă riscul major, a doua acoperă cheltuielile curente de îngrijire medicală.
Cât ar trebui să acopere fondul de urgență al unei familii?
Recomandarea standard a planificatorilor financiari este între 3 și 6 luni de cheltuieli totale ale gospodăriei. Pentru familiile cu un singur câștigător sau cu venituri instabile, pragul urcă spre 9-12 luni. Suma trebuie păstrată în instrumente lichide, cu acces imediat, cum sunt conturile de economii sau depozitele la termen scurt. Investițiile cu volatilitate mare, precum acțiunile sau criptomonedele, nu sunt potrivite pentru această funcție pentru că pot pierde valoare exact când banii sunt necesari.
Cine are dreptul la asigurare medicală gratuită fără venit?
Beneficiază de calitatea de asigurat fără plată copiii până la 18 ani, tinerii între 18 și 26 de ani aflați în continuare de studii, gravidele, persoanele cu handicap, pensionarii cu venituri sub un anumit prag, soțul, soția sau părinții fără venituri proprii care se află în întreținerea asiguratului, precum și persoanele aflate în concediu medical. Restul persoanelor fără venituri pot opta pentru o asigurare voluntară, plătind o contribuție către CNAS pentru a beneficia de servicii medicale.
Ce se întâmplă cu polița de viață dacă întrerup plata primelor?
Consecințele depind de tipul poliței. La asigurările de viață pure, neplata primei după perioada de grație duce, de regulă, la încetarea contractului, iar primele plătite nu se mai recuperează. La polițele cu componentă de economisire, dacă există valoare de răscumpărare acumulată, contractul poate fi transformat într-un produs cu sumă asigurată redusă sau pot fi retrași banii acumulați, cu eventuale penalizări. Verificarea condițiilor exacte în contract, înainte de orice întrerupere, evită surprizele.
