Camping în România: reguli stricte și amenzi mari

Campingul în România revine în preferințele turiștilor, dar cortul sau rulota nu pot fi instalate oriunde. În ariile naturale protejate, camparea în afara locurilor amenajate poate aduce amenzi de 3.000-6.000 de lei pentru persoane fizice.

Miza este practică pentru cei care pleacă la munte, în Delta Dunării, spre litoral sau în păduri: libertatea vacanței în natură vine cu reguli diferite de la o zonă la alta. Potrivit Trend Engine, cadrul legal contează mai ales acolo unde traseele, accesul cu vehicule și deșeurile pot afecta habitatele naturale.

De ce contează pentru turiștii care aleg natura

Campingul promite costuri mai mici, flexibilitate și acces direct la natură. Tocmai aceste avantaje pot deveni riscante dacă turistul tratează poiana, malul apei sau marginea pădurii ca pe un spațiu liber de reguli. În România, regimul juridic depinde de locul ales: arie protejată, fond forestier, teren privat, camping autorizat sau zonă turistică amenajată.

Datele citate de Trend Engine arată un decalaj clar față de restul Europei. La nivelul Uniunii Europene, campingurile și parcurile pentru rulote au înregistrat 413 milioane de nopți în 2025. În România, numărul a fost de aproximativ 300.000 de nopți, concentrat mai ales în lunile de vară, iar ponderea campingului rămâne în jur de 1% din totalul nopților petrecute în structurile de cazare.

Interesul există, dar infrastructura și obișnuința de a folosi locuri amenajate nu au ținut pasul cu dorința de vacanțe în aer liber. Aici apare tensiunea principală: turiștii vor libertate, iar autoritățile încearcă să limiteze impactul în zone fragile, unde o mașină intrată pe un drum nepermis sau deșeurile lăsate în urmă pot produce efecte disproporționate.

Unde regulile sunt cele mai stricte

Cele mai dure restricții privesc ariile naturale protejate. OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate sancționează camparea în afara locurilor special amenajate și nerespectarea regulamentelor specifice locurilor de campare. Actul normativ sancționează și accesul vizitatorilor în habitate naturale în afara traseelor turistice avizate și semnalizate, precum și neevacuarea deșeurilor produse în timpul excursiilor.

Citeste si: Taxe mai mici la carburanți: miza inițiativei Ivan.

Textul citat în brief formulează explicit contravenția: "camparea pe suprafața ariilor naturale protejate în afara locurilor special amenajate". Pentru persoane fizice, amenzile pot fi între 3.000 și 6.000 de lei. În practică, asta înseamnă că un loc frumos și aparent izolat nu este automat un loc permis pentru cort.

Regula contează pentru zone precum Delta Dunării, traseele montane și alte spații naturale cu regim special. În asemenea locuri, turistul trebuie să verifice înainte dacă există puncte de campare marcate, regulament propriu, trasee aprobate și drumuri pe care vehiculele pot circula legal.

Pădurea nu este parcare pentru rulotă

Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic schimbă felul în care trebuie privit accesul în pădure. Noul Cod silvic permite accesul pietonal sau cu bicicleta în fondul forestier, dar interzice accesul public cu vehicule autopropulsate sau cu tracțiune animală.

Formula din lege este directă: "Accesul public în fondul forestier național cu vehicule cu mijloace de autopropulsare sau cu tracțiune animală este interzis". Pentru cei care călătoresc cu rulota, autorulotă, autoturism, motocicletă sau ATV, diferența dintre a merge pe un drum permis și a intra pe un teren forestier poate deveni diferența dintre o oprire legală și o sancțiune.

Cititorul care planifică o ieșire trebuie să se uite la trei lucruri simple: dacă terenul are regim de arie protejată, dacă drumul este permis pentru vehicule și dacă locul de staționare este amenajat sau autorizat. Pe teren privat, instalarea cortului sau staționarea cu rulota se face cu acordul proprietarului, nu doar pentru că spațiul pare nefolosit.

O tradiție veche, o infrastructură rămasă în urmă

Campingul nu este o modă importată recent. Potrivit informațiilor atribuite Trend Engine, în perioada interbelică presa prezenta excursiile cu cortul ca o formă accesibilă de petrecere a timpului liber. Poiana Brașov, lacul Snagov și zona Mangalia erau printre locurile frecventate de amatorii de camping.

Din arhiva blogului: Turiștii străini schimbă piața: americanii, primii la cheltuieli.

Dezvoltarea cea mai amplă a venit în anii '60 și '70. În 1972, rețeaua turistică de camping din România cuprindea 125 de baze turistice, potrivit Ministerului Turismului, citat în brief. După 1990, multe campinguri amenajate în deceniile precedente și-au pierdut importanța sau au dispărut, chiar dacă unele terenuri pentru corturi, căsuțe de lemn și spații pentru rulote au fost modernizate în zone turistice cunoscute.

Această istorie explică o parte din decalajul actual. România are munte, deltă, litoral, păduri și rute care au readus interesul pentru mersul în natură, inclusiv prin popularitatea Via Transilvanica. Totuși, turismul cu cortul sau rulota rămâne redus în statisticile oficiale, iar lipsa unei rețele ample de locuri amenajate împinge uneori turiștii spre improvizații riscante.

Ce trebuie verificat înainte de plecare

O vacanță cu cortul sau rulota ar trebui pregătită ca o deplasare într-un spațiu reglementat, nu ca o oprire spontană oriunde încape mașina. Înainte de plecare, turistul trebuie să afle dacă destinația este arie naturală protejată, dacă există locuri de campare marcate, ce regulament local se aplică și dacă accesul auto este permis.

În păduri, accesul pietonal și cu bicicleta este tratat diferit de accesul cu vehicule. În ariile protejate, traseele turistice avizate și semnalizate sunt reperul esențial. Pentru terenurile private, acordul proprietarului rămâne condiția de bază. Pentru toate variantele, deșeurile trebuie evacuate, nu abandonate la locul de campare.

Campingul în România are potențial real, dar dezvoltarea lui depinde de aceeași regulă simplă: natura poate fi folosită pentru recreere doar în limitele stabilite pentru protejarea ei. Iar pentru turist, cea mai concretă miză rămâne amenda de 3.000-6.000 de lei atunci când cortul ajunge într-o arie protejată, în afara locurilor special amenajate.