Casa Națională de Asigurări de Sănătate a reușit să economisească peste 66 de milioane de lei printr-un amplu proces de reorganizare internă. Reducerea personalului, tăierea funcțiilor de conducere cu 50% și comasarea structurilor au fost principalele măsuri care au generat aceste economii.
Anunțul a fost făcut de Horațiu Moldovan, președintele CNAS.
Restructurare pe trei direcții
Procesul de reorganizare a vizat trei paliere distincte. Numărul angajaților a fost redus, iar funcțiile de conducere au fost tăiate la jumătate. În paralel, structurile instituției au fost comasate, ajungând la 73.
Rezultatul cumulat al acestor măsuri se traduce în economii de peste 66 de milioane de lei, bani care rămân astfel disponibili în bugetul de sănătate.
Sistemul public de sănătate din România funcționează prin intermediul CNAS, instituția care administrează Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Prin acest fond sunt decontate serviciile medicale, medicamentele și dispozitivele medicale pentru asigurați. Orice economie realizată la nivel administrativ poate fi redirecționată către servicii directe pentru pacienți.
Contextul reformei administrative
Reducerea aparatului birocratic reprezintă o temă recurentă în dezbaterile publice din România. Instituțiile de stat sunt adesea criticate pentru supradimensionarea organigramelor și pentru cheltuielile administrative ridicate raportat la rezultatele obținute.
Exploreaza locuri de munca pe La Ei.
Tăierea la jumătate a funcțiilor de conducere este o măsură semnificativă. Într-o instituție de anvergura CNAS, astfel de poziții presupun nu doar salarii mai mari, ci și sporuri, bonusuri și alte drepturi salariale asociate funcțiilor de management.
Comasarea în 73 de structuri sugerează o simplificare a organigramei instituționale. Prin reducerea numărului de entități separate se elimină suprapunerile de competențe și se eficientizează fluxurile decizionale.
Suma de 66 de milioane de lei, echivalentul a peste 13 milioane de euro, reprezintă resurse care pot acoperi diverse nevoi în sistemul sanitar. De la decontarea unor tratamente costisitoare până la investiții în infrastructura medicală, utilizările posibile sunt multiple.
Horațiu Moldovan a prezentat aceste cifre ca pe o confirmare a faptului că reorganizarea și-a atins scopul. Rămâne de văzut dacă economiile realizate se vor reflecta și într-o îmbunătățire a calității serviciilor oferite asiguraților din România.
Eficiența administrativă nu înseamnă automat servicii mai bune pentru cetățeni, dar reduce presiunea pe un buget de sănătate care se confruntă an de an cu solicitări tot mai mari.
