Sari la continut

Vreme severă la munte: Cod portocaliu ANM, rafale de 120 km/h și viscol puternic

Viscol puternic pe crestele montane din Romania, vizibilitate redusa si zapada viscolita
ANM a emis Cod galben și Cod portocaliu pentru munții din șapte județe, cu ninsori viscolite, rafale de până la 120 km/h și vizibilitate sub 50 m la altitudini de peste 1.800 m. Codul galben a fost prelungit până la ora 19:00.

ANM a emis Cod galben și Cod portocaliu pentru zonele montane din șapte județe ale României, avertizând că la altitudini de peste 1.800 de metri vor fi ninsori viscolite, rafale de vânt de până la 120 km/h și vizibilitate redusă sub 50 de metri. Codul galben a fost prelungit până la ora 19:00.

Cod galben și portocaliu ANM: ce zone sunt vizate de avertizările meteo

Administrația Națională de Meteorologie a emis două avertizări meteo simultane pentru munții din România, semnalând condiții severe de iarnă la altitudini mari. Zonele afectate se întind pe creste și masive din județele Maramureș, Bistrița-Năsăud, Cluj, Brașov, Argeș, Prahova și Dâmbovița - o arie geografică vastă, ce acoperă practic coloana vertebrală montană a țării, de la Carpații Orientali până la cei Meridionali.

Codul portocaliu se aplică pentru altitudini de peste 1.800 de metri, unde intensitatea fenomenelor este considerată semnificativă. La aceste cote, viscolul și vântul puternic pot crea condiții extrem de periculoase atât pentru turiști, cât și pentru personalul din stațiunile de schi și refugiile montane.

Codul galben acoperă o arie mai extinsă și a fost prelungit până la ora 19:00, indicând că fenomenele sunt așteptate să persiste pe parcursul zilei. Diferența dintre cele două coduri nu ține doar de intensitate, ci și de altitudinea și aria geografică exactă la care se aplică restricțiile.

Ce înseamnă practic Codul portocaliu la munte

Un Cod portocaliu emis de ANM pentru zone montane semnifică fenomene meteorologice cu potențial ridicat de risc, care pot afecta siguranța persoanelor și pot perturba activitățile în aer liber. În cazul de față, combinația de viscol, vânt cu rafale de 120 km/h și vizibilitate sub 50 de metri reprezintă condiții comparabile cu cele dintr-o furtună de iarnă severă.

Autoritățile recomandă în astfel de situații evitarea deplasărilor pe creste și în zone expuse, amânarea ieșirilor la munte și monitorizarea permanentă a buletinelor meteorologice actualizate. Salvamontul și unitățile de urgență sunt puse în alertă sporită ori de câte ori ANM emite cod portocaliu sau roșu pentru zone montane.

Județele afectate și specificul fiecărei zone

Maramureșul și Bistrița-Năsăudul sunt expuse prin intermediul Munților Rodnei și Munților Maramureșului, zone cu altitudini considerabile și cu un regim eolian marcat. Județul Cluj include sectoarele înalte ale Apusenilor și Munților Gilăului, mai puțin frecventate turistic iarna, dar cu circulație forestieră și montană activă.

Pe acelasi subiect, vezi si directorul de firme din Romania.

Brașovul, Prahova și Dâmbovița sunt județele cu cel mai intens trafic montan din România - stațiuni precum Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal sau Poiana Brașov atrag zeci de mii de turiști în sezon. Argeșul completează harta prin masivele Făgăraș și Iezer-Păpușa, unde traseele alpine sunt frecventate de alpiniști și schiori de tură.

Vânt de 120 km/h și vizibilitate sub 50 m: riscuri concrete pentru alpiniști și turiști

Rafalele de vânt de până la 120 km/h reprezintă o forță considerabilă, echivalentă cu un vânt de tip furtună pe scara Beaufort. La aceste viteze, deplasarea pe creste devine extrem de dificilă și periculoasă: omul poate fi dezechilibrat, echipamentul poate fi smuls, iar orientarea în teren devine aproape imposibilă fără instrumente GPS.

Vizibilitatea sub 50 de metri transformă orice traseu montan, chiar și unul marcat corespunzător, într-un parcurs cu riscuri majore. La această distanță de vizibilitate, un alpinist nu poate identifica din timp stâncile, cornișele de zăpadă sau crestele abrupte. Contextul se agravează în condițiile în care viscolul creează un efect de "ecran alb", în care zăpada suflată de vânt se amestecă vizual cu cerul și terenul.

Comparație cu alte episoade meteo severe din România

România are o tradiție a furtunilor de iarnă puternice în zona montană. Masivele Bucegi, Făgăraș și Retezat sunt cunoscute pentru condiții meteorologice extreme, uneori comparabile cu cele din Alpii vest-europeni la altitudini similare. Episoade cu rafale de peste 100 km/h și vizibilitate zero au mai fost înregistrate în iernile recente, iar ANM emite cod portocaliu sau roșu pentru munte de mai multe ori pe an în perioadele de instabilitate.

Ceea ce diferențiază actualul episod este extinderea geografică - șapte județe simultan înseamnă că o porțiune semnificativă din arcul carpatic este afectată, nu doar un masiv izolat. Această amplitudine sugerează un sistem meteorologic de anvergură, asociat probabil cu o masă de aer arctic sau polar care coboară dinspre nord sau nord-est.

Efectele viscolului la altitudini mari

Viscolul nu înseamnă doar ninsoare și vânt. La altitudini de peste 1.800 de metri, combinația dintre temperatura scăzută, umiditatea ridicată și viteza mare a vântului produce efectul de "wind chill" - răcire accentuată a corpului uman dincolo de temperatura reală a aerului. La minus 10 grade Celsius și rafale de 100 km/h, temperatura resimțită poate scădea la minus 25 până la minus 30 de grade, ceea ce crește dramatic riscul de hipotermie și degerături.

Zăpada viscolită se depune neuniform, formând cornișe și plăci instabile pe versanții adăpostiți. Acesta este și motivul pentru care avertizările de avalanșă sunt frecvent emise în paralel cu codurile de viscol - masa de zăpadă proaspăt depusă în zone expuse poate declanșa avalanșe chiar și pe pante cu unghiuri moderate.

Pentru mai multe optiuni, consulta servicii disponibile in zona ta.

Recomandările autorităților pentru turiști și localnici în timpul codului activ

În perioadele cu cod portocaliu sau galben activ pentru munte, Salvamont România transmite consecvent aceleași recomandări de bază: evitarea traseelor alpine și a crestelor expuse, informarea prealabilă cu privire la condițiile meteorologice și renunțarea la activități de risc dacă prognoza nu este favorabilă.

Turiștii care se află deja în stațiunile montane sunt sfătuiți să rămână în zone amenajate și să evite ieșirile pe pârtii neomologate sau pe traseele turistice marcate din afara domeniului schiabil. Echipamentele de siguranță - inclusiv hărți offline, sursă de lumină, hrană de urgență și îmbrăcăminte impermeabilă și izolantă - sunt esențiale pentru orice ieșire montană, indiferent de sezon.

Ce trebuie să facă șoferii care circulă pe drumurile montane

Drumurile naționale și județene care traversează zonele montane din județele afectate pot fi perturbate de viscol, polei și zăpadă viscolită care reduce vizibilitatea la volan. CNAIR și administrațiile județene de drumuri activează planuri de intervenție în astfel de situații, dar condițiile se pot schimba rapid, mai ales în trecătorile de altitudine precum Predeal, Sinaia sau trecătorile din Carpații Orientali.

Șoferii care planifică deplasări în aceste zone trebuie să verifice starea drumurilor înainte de plecare, să monteze cauciucuri de iarnă corespunzătoare și să evite deplasările dacă nu sunt necesare pe durata codului activ. Vehiculele de tonaj mare pot fi oprite din circulație pe anumite sectoare în condițiile unui cod portocaliu activ.

Alerte și informații în timp real

ANM publică avertizările meteo pe site-ul oficial și prin aplicațiile dedicate, iar sistemul RO-ALERT trimite notificări pe telefoanele mobile ale persoanelor aflate în zonele vizate de coduri portocalii și roșii. Salvamont dispune de 22 de servicii județene și poate fi contactat la numărul de urgență 0SALVAMONT (0725826668) sau prin 112 în situații critice.

Contextul climatic: iernile montane din România devin mai imprevizibile

Specialiștii în climatologie observă de mai mulți ani că regimul meteorologic al iernilor în zona montană a României devine mai variabil și mai greu de anticipat pe termen lung. Episoadele extreme - fie de ger și viscol puternic, fie de dezgheț brusc urmat de îngheț - alternează cu perioade de iarnă blândă, complicând planificarea pentru operatorii de turism montan și pentru administrațiile locale.

Vezi si oferte de munca disponibile acum.

Statistica ANM arată că evenimentele meteorologice extreme la altitudini mari nu sunt mai rare decât în deceniile anterioare. Unele studii europene sugerează chiar o ușoară intensificare a fenomenelor extreme ca urmare a modificărilor în circulația atmosferică generală. Iarna 2025-2026 a inclus mai multe episoade cu cod galben și portocaliu pentru munte, ceea ce pune presiune pe serviciile de salvare și pe infrastructura turistică.

Impactul asupra turismului și economiei locale

Stațiunile de schi din județul Brașov, Prahova și Argeș generează venituri semnificative în sezonul de iarnă, iar perturbările meteorologice severe pot afecta atât siguranța turiștilor, cât și programul de funcționare al pârtiilor. Companiile de telescaune și telegondole opresc activitatea în condiții de vânt puternic, conform normelor de siguranță europene, ceea ce poate duce la pierderi economice directe pentru operatori și indirect pentru întreaga economie locală.

Pe de altă parte, episoadele de ninsoare abundentă contribuie la acoperirea cu zăpadă a pârtiilor și la prelungirea sezonului de schi. Stațiunile care nu dispun de tunuri de zăpadă suficiente depind în mare măsură de ninsorile naturale, iar o iarnă cu precipitații bogate, deși dificilă logistic, poate fi favorabilă pe termen mediu pentru turismul de schi.

Cum funcționează sistemul de coduri meteo ANM și ce urmează

Administrația Națională de Meteorologie utilizează un sistem de patru niveluri pentru avertizările meteorologice: verde (fără avertizare), galben (fenomene periculoase de intensitate moderată), portocaliu (fenomene periculoase de intensitate ridicată) și roșu (fenomene extreme cu potențial catastrofal). Fiecare cod este însoțit de o descriere detaliată a fenomenelor așteptate, a ariilor afectate și a intervalului de timp.

Sistemul este aliniat cu standardele europene promovate de rețeaua Meteoalarm, care centralizează avertizările meteorologice din toate statele membre ale Organizației Meteorologice Mondiale din Europa. Această armonizare permite o comunicare clară și consistentă a riscurilor meteorologice la nivel transfrontalier, utilă mai ales în situații care afectează mai multe țări simultan.

Dincolo de intervalul acoperit de actualele coduri, evoluția condițiilor meteo în zonele montane afectate depinde de traiectoria sistemului meteorologic responsabil de actualul episod. De regulă, perturbările atmosferice de iarnă care afectează Carpații au o durată de 24 până la 72 de ore, după care condițiile se stabilizează temporar. ANM actualizează avertizările de mai multe ori pe zi, iar turiștii și localnicii din județele vizate sunt sfătuiți să verifice cel mai recent buletin înainte de orice deplasare în zone montane.

Întrebări frecvente

Ce județe sunt afectate de codul portocaliu ANM emis pentru munte?

Județele vizate de avertizările ANM sunt Maramureș, Bistrița-Năsăud, Cluj, Brașov, Argeș, Prahova și Dâmbovița. Fenomenele severe - ninsori viscolite, rafale de până la 120 km/h și vizibilitate sub 50-100 de metri - se manifestă la altitudini de peste 1.800 de metri, pe crestele și masivele din arcul carpatic al acestor județe.

Care este diferența dintre Codul galben și Codul portocaliu emis de ANM?

Codul galben semnifică fenomene periculoase de intensitate moderată, care necesită precauție. Codul portocaliu indică fenomene cu intensitate ridicată, cu impact semnificativ asupra activităților și siguranței populației. Codul roșu reprezintă nivelul maxim, pentru fenomene extreme. ANM poate emite coduri diferite pentru aceeași zonă, în funcție de altitudine sau intervalul orar vizat.

Ce riscuri implică vizibilitatea sub 50 de metri pe munte?

Vizibilitatea sub 50 de metri face imposibilă orientarea pe traseele montane, chiar și pe cele marcate. La această distanță, alpiniștii nu pot identifica stânci, cornișe de zăpadă sau pante abrupte. Combinat cu rafale puternice de vânt, acest nivel de vizibilitate crește dramatic riscul de accidente, rătăciri și hipotermie. Salvamontul recomandă evitarea completă a ieșirilor pe creste în astfel de condiții.

Cum pot verifica în timp real avertizările meteo ANM pentru zona în care mă aflu?

ANM publică toate avertizările meteo pe site-ul oficial și prin aplicațiile mobile dedicate. Sistemul RO-ALERT trimite notificări automate pe telefoanele mobile ale persoanelor din zonele cu coduri portocalii și roșii active. Pentru urgențe montane, Salvamont poate fi contactat la numărul 0SALVAMONT (0725826668) sau prin numărul de urgență 112.

Pot fi afectate pârtiile de schi și stațiunile montane de acest cod portocaliu?

Da, condițiile de vânt puternic - rafale de 120 km/h - impun oprirea automată a instalațiilor de transport pe cablu (telescaune, telegondole), conform normelor europene de siguranță. Stațiunile din județele Brașov, Prahova și Argeș, printre cele mai frecventate din România, pot suspenda temporar activitatea pe pârtii și pot restricționa accesul pe domeniul schiabil pe durata codului activ.

Continuă pe La Ei
Explorează anunțurile gratuite și directorul de firme, nu doar articolele.
Comentarii
Pentru a lăsa un comentariu, te rugăm să te autentifici.
Nu există comentarii încă. Fii primul care comentează!
Adaugă anunț Firme Autentifică-te