Tensiunile dintre Washington și Teheran au atins un nou prag retoric, iar vocile care propun o soluție militară devin tot mai audibile în cercurile politice americane. Pe acest fundal, o declarație a fostului director al CIA, David Petraeus, vine să tempereze entuziasmul celor care văd în bombardamente o cale rapidă spre schimbarea regimului iranian.
Petraeus, unul dintre cei mai respectați strategi militari ai Americii, a fost tranșant: "Din păcate, acest lucru nu va duce la schimbarea regimului." Mesajul, transmis în contextul escaladării verbale dintre președintele Donald Trump și ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, a fost preluat de publicația The Hill.
De ce Iranul nu va ceda sub presiune militară
Afirmația lui Petraeus nu vine din vid. Generalul în retragere, care a condus CIA între 2011 și 2012 și a coordonat operațiunile militare americane în Irak și Afganistan, cunoaște din experiență directă limitele forței brute în Orientul Mijlociu. Două decenii de intervenții americane în regiune au demonstrat un lucru pe care analiștii îl repetă de ani buni: regimurile autoritare, mai ales cele cu rădăcini ideologice profunde, nu se prăbușesc sub presiunea bombelor. Se consolidează.
Republicii Islamice i-au trebuit peste patru decenii ca să construiască un aparat de securitate internă aproape impenetrabil. Gardienrii Revoluției controlează nu doar armata, ci și vaste sectoare economice. O campanie aeriană americană ar distruge infrastructură, ar genera victime civile, dar ar oferi regimului exact narativul de care are nevoie pentru a-și justifica existența.
Cine s-ar revolta împotriva ayatollahului atunci când rachetele americane cad peste Teheran?
Lecțiile trecutului și calculele prezentului
Istoria recentă oferă suficiente exemple. Invazia Irakului din 2003 a răsturnat regimul lui Saddam Hussein, dar a generat un haos care persistă și astăzi, la peste două decenii distanță. Libia, după intervenția din 2011, rămâne un stat fragmentat. Aceste precedente ar trebui să cântărească greu în orice decizie de la Casa Albă.
Vezi anunturi gratuite pe La Ei.
Administrația Trump a adoptat însă o retorică din ce în ce mai agresivă față de Iran, invocând programul nuclear al Teheranului și influența sa în regiune prin intermediul milițiilor proxy. Khamenei, la rândul său, nu a ratat nicio ocazie să răspundă cu propriile amenințări.
Spirala aceasta verbală nu este nouă. Ea a mai apărut în 2019 și în 2020, când asasinarea generalului Qasem Soleimani a dus cele două țări la un pas de conflict deschis. Dar între retorică și acțiune militară efectivă există o distanță pe care factorii de decizie din Washington par să o măsoare cu atenție, cel puțin deocamdată.
Avertismentul lui Petraeus are, dincolo de dimensiunea sa strategică, și o componentă politică internă. Într-o Americă polarizată, unde discursul despre forță militară atrage aplauze electorale, un fost director CIA care spune "nu va funcționa" reprezintă un contrapunct necesar. Rămâne de văzut dacă acest contrapunct va fi auzit sau doar notat și apoi ignorat, așa cum s-a întâmplat de atâtea ori în trecutul recent al politicii externe americane.
Pentru România și Europa, orice escaladare în zona Golfului Persic înseamnă instabilitate energetică și presiuni economice suplimentare. Prețul petrolului reacționează la fiecare declarație belicoasă, iar consecințele se resimt rapid la pompă și pe factură.
