Islanda va organiza în lunile următoare un referendum pe tema aderării la Uniunea Europeană, a anunțat miercuri prim-ministrul Kristrun Frostadottir, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate în Polonia.
Decizia de a supune această chestiune votului popular marchează un moment semnificativ pentru statul insular nordic, care a avut de-a lungul anilor o relație complexă cu blocul comunitar european.
O dezbatere care durează de decenii
Tema aderării la UE a fost prezentă pe agenda politică islandeză încă din anii 1990, fără ca procesul să fie dus până la capăt. Islanda a depus oficial cererea de aderare în 2009, în contextul crizei financiare care a lovit puternic economia insulei. Negocierile au fost însă înghețate în 2013, după ce un nou guvern eurosceptic a preluat puterea la Reykjavik.
De atunci, dosarul aderării a rămas în suspensie, iar sondajele de opinie au arătat fluctuații în ceea ce privește sprijinul populației pentru integrarea europeană.
Islanda face parte din Spațiul Economic European și din zona Schengen, ceea ce îi oferă acces la piața unică fără a fi stat membru al UE. Această formulă a fost considerată de mulți islandezi drept un compromis suficient, care le permite să beneficieze de avantajele economice ale cooperării europene fără a ceda suveranitate în domenii precum pescuitul, un sector vital pentru economia națională.
Vezi locuri de munca pe La Ei.
Contextul european actual
Anunțul premierului Frostadottir vine într-un moment în care peisajul geopolitic european se află în transformare. Mai multe state din vecinătatea UE și-au reevaluat pozițiile față de blocul comunitar, iar discuțiile despre securitate și cooperare economică au căpătat o nouă urgență.
Islanda, cu o populație de aproximativ 380.000 de locuitori, este membră NATO din 1949 și a menținut legături strânse cu partenerii europeni și transatlantici. Relația cu UE a fost definită în principal prin Acordul privind Spațiul Economic European, care asigură libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor.
Rezultatul referendumului ar putea redeschide formal negocierile de aderare sau, dimpotrivă, ar putea pune capăt definitiv acestui subiect pentru o perioadă îndelungată. Frostadottir nu a precizat o dată exactă pentru organizarea consultării populare, menționând doar că aceasta va avea loc în lunile următoare.
Decizia finală va aparține cetățenilor islandezi, care vor cântări avantajele accesului deplin la structurile europene în raport cu dorința de a-și păstra independența în domenii considerate strategice pentru economia și identitatea națională a insulei.