Majorări salariale aprobate de Guvern în 36 de societăți de stat locale

Executivul a aprobat vineri un memorandum care deschide drumul majorărilor salariale și ocupării de posturi vacante în 36 de societăți comerciale aflate în subordinea autorităților publice locale. Decizia vizează operatori economici din 22 de județe, care asigură servicii publice esențiale pentru milioane de cetățeni: apă și canalizare, transport public, termoficare, administrarea piețelor și a domeniului public.

Ce prevede memorandumul aprobat de Guvern

Documentul aprobat de Executiv permite trei tipuri de intervenții asupra schemei de personal a societăților vizate. Operatorii pot majora cheltuielile salariale, pot ocupa posturile vacante existente în organigramă și, acolo unde activitatea o justifică, pot crește numărul total de angajați.

Măsurile vin în contextul în care multe dintre aceste companii reclamau imposibilitatea de a păstra personal calificat la nivelul salariilor practicate, mai ales în domenii tehnice unde concurența cu sectorul privat este intensă. Operatorii de apă, transport și termoficare se confruntă de ani de zile cu fluctuație ridicată de personal și cu posturi vacante pe care nu reușeau să le acopere.

Pentru a beneficia de aceste relaxări, societățile trebuie să îndeplinească anumite condiții financiare. Memorandumul stabilește că majorările sunt permise doar în limitele bugetelor aprobate și fără a genera dezechilibre care să afecteze sustenabilitatea operatorilor.

Domeniile vizate: servicii publice esențiale

Companiile cuprinse în memorandum acoperă paleta de servicii publice considerate de interes general. Cele mai numeroase sunt societățile care administrează rețelele de alimentare cu apă și canalizare, urmate de operatorii de transport public local și de cei care furnizează agent termic prin sistemele centralizate de termoficare.

Lista include și companii care administrează domeniul public al municipalităților, gestionează piețele agroalimentare sau se ocupă de salubritate și întreținerea spațiilor verzi. În unele localități, aceste societăți sunt principalii angajatori după administrația publică propriu-zisă.

Apa și canalizarea, sectorul cu cele mai multe presiuni

Operatorii regionali de apă funcționează, în multe cazuri, în structuri intercomunitare care deservesc județe întregi. Ei investesc constant în extinderea rețelelor, în conformitate cu obligațiile asumate de România prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană privind calitatea apei potabile și tratarea apelor uzate.

Lipsa de personal tehnic, inginerii proiectanți și operatorii de stații de tratare, frânează ritmul acestor investiții. Salariile rămase ani la rând sub nivelul pieței au făcut ca specialiștii formați în aceste companii să migreze către sectorul privat sau în afara țării.

Vezi si articolul: Băiatul rănit de drona rusească la Galați a fost externat.

Transportul public, între presiunea bugetară și nevoia de șoferi

Companiile de transport local din marile orașe se confruntă cu o criză cronică de șoferi de autobuz, tramvai și troleibuz. Numeroase municipii au redus frecvențele pe trasee tocmai din cauza imposibilității de a opera flotele existente la capacitate completă.

Permisiunea de a majora salariile și de a ocupa posturile vacante ar putea ajuta acești operatori să recâștige atractivitatea pe piața muncii, în condițiile în care un șofer cu carnet categoria D poate găsi rapid alternative mai bine plătite în transportul de marfă sau în servicii private.

Implicații pentru bugetele locale

Deși memorandumul deschide posibilitatea unor creșteri salariale, finanțarea acestora rămâne în responsabilitatea autorităților publice locale care dețin societățile respective. Consiliile județene și primăriile vor fi cele care vor trebui să acopere diferențele, fie prin tarife mai mari plătite de consumatori, fie prin subvenții directe din bugetul propriu.

Pentru cetățeni, aceasta înseamnă că efectele deciziei pot ajunge în mod indirect la nivelul facturilor. Tarifele pentru apă, agentul termic sau transportul public sunt reglementate, iar orice creștere semnificativă a costurilor salariale poate fi inclusă, după aprobarea autorităților competente, în structura tarifară viitoare.

Pe de altă parte, primarii și președinții consiliilor județene argumentează de mai mulți ani că, fără investiții în resursa umană, calitatea serviciilor se va deteriora ireversibil. Mai multe orașe au raportat dificultăți în menținerea continuității serviciului de apă caldă sau în asigurarea reparațiilor de urgență din cauza lipsei de personal.

Cadrul legal al restricțiilor de personal

Companiile de stat aflate sub autoritatea administrațiilor locale au funcționat ani la rând sub regimul unor restricții privind ocuparea posturilor vacante și majorarea fondului de salarii. Aceste constrângeri au fost introduse ca instrumente de disciplină bugetară, în contextul angajamentelor României privind ținta de deficit bugetar.

Regula generală impunea ca posturile devenite vacante să poată fi ocupate doar în proporții limitate, iar creșterile salariale să fie permise doar în condiții excepționale, cu aprobare expresă. Memorandumul aprobat acum funcționează ca o derogare punctuală pentru cele 36 de societăți enumerate, fără a modifica regula generală pentru restul sectorului.

Cum se acordă derogarea

Pentru fiecare societate inclusă pe listă, autoritatea publică locală tutelară trebuie să justifice necesitatea măsurilor și să demonstreze că societatea respectivă are capacitatea financiară de a le susține fără a apela la majorări tarifare nejustificate sau la subvenții suplimentare de la bugetul de stat.

Citeste si: România și SUA, cooperare anti-crimă organizată la Constanța.

Operatorii vizați includ atât societăți pe acțiuni, cât și regii autonome locale, transformate ulterior în societăți comerciale. Diferențele de statut juridic nu modifică modul în care li se aplică deciziile guvernamentale privind politica de personal.

Distribuția geografică: 22 de județe

Faptul că măsurile vizează companii din 22 de județe arată că presiunea pentru relaxarea regimului de personal este resimțită la nivel național, nu doar în câteva centre urbane mari. Atât județele cu economii puternice, cât și cele cu venituri locale modeste se confruntă cu provocări similare în menținerea operatorilor de servicii publice funcționali.

Pentru localitățile mai mici, unde fluxul de personal calificat este și mai dificil de menținut, posibilitatea de a oferi salarii apropiate de cele din mediul privat poate face diferența între un serviciu public funcțional și unul aflat în declin tehnic permanent.

Contextul european al serviciilor publice locale

Calitatea serviciilor publice de bază reprezintă un domeniu monitorizat constant de instituțiile europene, mai ales în zone precum tratarea apelor uzate, unde România mai are obligații neîndeplinite din pachetul de aderare. Bugetele de investiții ale operatorilor de apă sunt finanțate semnificativ din fonduri europene, ceea ce înseamnă că o echipă tehnică redimensionată corespunzător devine o condiție pentru absorbția acestor fonduri.

În alte state membre, operatorii similari beneficiază de regimuri salariale comparabile cu cele din administrația centrală, tocmai pentru a păstra capacitatea instituțională necesară gestionării unor sisteme complexe de utilități. România a fost printre țările cu cele mai mari diferențe între salariile din sectorul de utilități publice locale și cele din alte segmente ale economiei.

Reacții așteptate din partea sindicatelor și a operatorilor

Federațiile sindicale din serviciile publice locale au solicitat în mod repetat, în ultimii ani, ridicarea restricțiilor privind angajările și salariile. Memorandumul răspunde parțial acestor solicitări, însă lasă deschisă întrebarea privind operatorii care nu au fost incluși pe lista celor 36 de societăți.

Pentru companiile vizate, următoarea etapă constă în pregătirea documentațiilor interne necesare aplicării măsurilor: actualizarea organigramelor, negocierea contractelor colective de muncă acolo unde acestea există și aprobarea în consiliile de administrație a noilor grile salariale.