România urmează să investească suplimentar circa 2,5 miliarde de lei în următorii 15 ani în infrastructura de prevenire a inundațiilor, prin proiectul de lege privind mecanismul apei depus în Parlament de Diana Buzoianu, ministru interimar al Mediului și deputat USR. Banii vor fi colectați printr-o creștere graduală de 10% a tarifelor la apa brută, eșalonată pe trei ani.
Proiectul reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar miza financiară directă este consistentă: neîndeplinirea acestui jalon ar echivala cu pierderea unui miliard de euro din fondurile europene alocate țării.
Cum funcționează mecanismul apei și ce schimbă pentru utilizatori
Mecanismul apei este, în esență, o reformă a modului în care sunt finanțate lucrările hidrotehnice. În prezent, alocările bugetare pentru diguri, baraje și poldere se fac an de an, fiind concurate de alte priorități ale statului. Rezultatul este un deficit cronic de finanțare care, potrivit ministrului, face imposibilă acoperirea nici măcar a lucrărilor critice la infrastructura existentă.
Soluția propusă constă în crearea unui fond dedicat, alimentat din tarifele majorate plătite de operatorii care folosesc apa brută. Vorbim în primul rând despre producătorii de energie electrică prin hidrocentrale, dar și despre alți utilizatori industriali și agricoli.
Creșterea de 10% nu se aplică brusc. Eșalonarea pe trei ani este menită să atenueze impactul în lanț asupra prețurilor finale, în special al energiei.
Calendarul majorărilor
În 2026, contribuția la MWh pentru producătorii de energie electrică prin hidrocentrale va fi actualizată exclusiv cu inflația, fără o majorare suplimentară. Anul 2027 aduce prima creștere reală: contribuțiile, tarifele și penalitățile urcă cu 2%, cu excepția contribuției pentru irigații, care vizează apa brută de suprafață și subteran.
Restul majorării se împarte aproximativ egal între 2028 și 2029. La final, în 2029, creșterea cumulată față de 2026 va atinge pragul de 10% negociat cu Bruxellesul.
De ce a fost negociat noul plafon cu Bruxellesul
Forma inițială a reformei, cea care figura în PNRR-ul aprobat, prevedea o creștere mult mai abruptă: 50% la prețul apei brute pentru anumiți operatori. Diana Buzoianu a explicat în Parlament că o astfel de majorare ar fi avut un efect direct asupra prețului energiei electrice, într-un context în care facturile rămân o problemă politică sensibilă.
Negocierea cu Comisia Europeană a redus pragul la 10%, în trei tranșe anuale. Tehnic, vorbim despre aceeași țintă, banii pentru infrastructura antiinundații, dar repartizată pe o perioadă mai lungă și cu un impact mai blând asupra consumatorului final.
Legat de subiect: Majorări salariale aprobate de Guvern în 36 de societăți de stat locale.
"Față de Guvernul Ciolacu, noi ne-am dus la Comisia Europeană și am reușit o negociere avantajoasă pentru România, astfel încât să ne asigurăm că măsurile pe care trebuie să le luăm nu vor impacta prețul energiei", a declarat ministrul Mediului. "Concret, în loc de o creștere abruptă de 50% a prețului apei brute pentru anumiți operatori, am reușit să obținem o creștere de 10% și aceea defalcată pe 3 ani."
Cât costă inundațiile bugetul de stat
Argumentul economic invocat pentru susținerea reformei este unul greu de ignorat. Inundațiile costă bugetul de stat al României între 1% și 1,5% din PIB în fiecare an, conform datelor citate de ministru. Sunt bani cheltuiți reactiv, pe despăgubiri, refaceri de drumuri și poduri, ajutoare pentru localități afectate.
Comparativ, suma de 2,5 miliarde de lei distribuită pe 15 ani înseamnă aproximativ 167 de milioane de lei anual. Diferența între o abordare preventivă și una reactivă devine vizibilă chiar și la o aritmetică sumară.
Banca Mondială a realizat un studiu privind starea infrastructurii hidrotehnice românești, evaluând condițiile tehnice ale activelor Administrației Naționale Apele Române. Pe baza acestei analize, instituția financiară internațională a elaborat patru scenarii posibile pe un orizont de 15 ani, în funcție de nivelul de finanțare disponibil.
"Deficitul de finanțare este atât de mare încât, dacă am menține același ritm de alocare bugetară, nu vom putea realiza în următorii 15 ani, potrivit estimărilor Băncii Mondiale, nici măcar lucrările critice la infrastructura deja existentă, darmite să derulăm lucrări noi de infrastructură", a afirmat Diana Buzoianu.
Unde se duc banii: diguri, baraje, poldere
Sumele suplimentare colectate prin tarifele majorate nu intră în bugetul general al statului. Proiectul prevede expres crearea unui fond dedicat, destinat exclusiv investițiilor în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor.
Trei categorii de lucrări apar prioritizate în declarațiile ministrului: digurile, care protejează localitățile riverane, barajele, care reglează debitele pe râurile principale, și polderele, zonele inundabile controlate, folosite pentru a prelua excesul de apă în perioadele de viituri.
Multe dintre aceste obiective sunt vechi de decenii și au fost construite în perioada comunistă, beneficiind de mentenanță parțială sau absentă în anii care au urmat. Inundațiile repetate din ultimii ani, de la cele din Banat și Moldova până la cele recente din sudul țării, au reaprins discuția despre starea reală a infrastructurii.
Pe aceeasi tema: PACE - Întâi România condiționează sprijinul pentru Guvernul Veștea.
"Toți acești bani încasați în plus se vor duce într-un fond dedicat investițiilor în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor", a precizat ministrul. "Ca să nu ne mai trezim la fiecare inundație, ca până acum, că realizăm cât de nepregătiți suntem și cât de întârziate sunt investițiile în diguri, poldere sau baraje."
Miza europeană: un miliard de euro la pachet
Dincolo de utilitatea reformei în sine, proiectul de lege are o presiune de calendar care vine direct de la Bruxelles. Mecanismul apei figurează ca jalon distinct în PNRR, iar plățile europene către România sunt condiționate de îndeplinirea acestor jaloane.
Suma în joc pentru această reformă specifică este de un miliard de euro. Pierderea ei ar însemna nu doar absența investițiilor în diguri și baraje, ci și o gaură în bugetul general, având în vedere că fondurile PNRR sunt deja luate în calcul în programările multianuale.
"Neîndeplinirea acestui jalon din PNRR ar însemna ca România să piardă 1 miliard de euro bani europeni", a subliniat Diana Buzoianu. "Am negociat cu Comisia Europeană și am obținut o reformă mult mai echilibrată decât era prevăzut inițial, dar o reformă care va aduce banii necesari să fim protejați în fața inundațiilor."
Ce urmează în Parlament
Proiectul de lege a fost depus în Parlament și urmează traseul standard: dezbateri în comisii de specialitate, raport și vot în plenul fiecărei Camere. Având în vedere caracterul de jalon PNRR, presiunea politică pentru adoptare este ridicată, indiferent de configurația parlamentară.
Producătorii de energie electrică prin hidrocentrale sunt principalii afectați direct de noile tarife. Hidroelectrica, cel mai mare operator de profil din România, va trebui să integreze noile costuri în calculele sale operaționale.
Pentru consumatorii casnici, efectul va fi indirect și diluat în timp, prin componenta de cost a energiei. Versiunea inițială, cu creștere de 50%, ar fi avut un impact perceptibil la factură. Eșalonarea pe trei ani a unui plus total de 10% face ca semnalul de preț să fie aproape invizibil pentru utilizatorul final.
Întrebări frecvente
Cât vor crește facturile la energie din cauza mecanismului apei?
Impactul direct asupra facturilor casnice este așteptat să fie limitat. Creșterea totală de 10% a tarifelor la apa brută se aplică eșalonat pe trei ani, începând cu o majorare de 2% în 2027 (cu excepția irigațiilor), iar diferența se distribuie aproximativ egal în 2028 și 2029. În 2026 se aplică doar actualizarea cu inflația. Forma inițială negociată cu Comisia Europeană prevedea 50% dintr-un singur pas, variantă respinsă tocmai pentru a proteja consumatorul final.
Cine plătește efectiv tarifele majorate la apa brută?
Principalii plătitori sunt operatorii care folosesc apa brută pentru activități economice. În primul rând producătorii de energie electrică prin hidrocentrale, care au o contribuție specifică pe MWh produs. Urmează utilizatorii industriali care extrag apă din surse de suprafață sau subteran și operatorii agricoli pentru irigații, deși contribuția pentru irigații este exceptată de la majorarea din 2027. Tarifele sunt colectate de Administrația Națională Apele Române.
Ce sunt polderele și de ce sunt importante împotriva inundațiilor?
Polderele sunt zone special amenajate pentru a fi inundate controlat în perioadele de viitură. Practic, sunt suprafețe joase, separate de albia râului prin diguri, care pot primi excesul de apă atunci când debitul depășește capacitatea normală a cursului. Funcționează ca niște rezervoare temporare, reducând presiunea pe digurile principale din aval. Combinate cu baraje și diguri, polderele formează un sistem integrat de management al riscului la inundații.
Ce se întâmplă dacă România nu îndeplinește acest jalon din PNRR?
Consecința directă este pierderea unui miliard de euro din fondurile europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Plățile către România sunt condiționate de atingerea jaloanelor asumate, iar mecanismul apei este unul dintre acestea. Pierderea ar afecta nu doar investițiile în infrastructura hidrotehnică, ci și echilibrul bugetar general, întrucât fondurile PNRR sunt deja incluse în programările financiare multianuale ale statului.
