Sari la continut

România, locul 3 în Europa la creșterea numărului de multimilionari

Grafic cu creșterea numărului de multimilionari în România și Europa între 2021 și 2026
România a ajuns la 749 de multimilionari în 2026, după o creștere de 93% față de 2021, ocupând locul 3 în Europa la ritmul de avans. Decalajul față de Germania, liderul european cu 38.215 multimilionari, rămâne de aproape 51 de ori în termeni absoluți.
Ascultă articolul 12:35
Citit automat în română de o voce neuronală locală. Variațiile de pronunție pentru nume proprii sunt posibile.

România a ajuns la 749 de multimilionari în 2026, după o creștere de 93% față de 2021. Avansul plasează țara pe locul 3 în Europa la ritmul de creștere a persoanelor cu averi nete de minimum 30 de milioane de dolari, depășită doar de Polonia și Turcia. Decalajul față de liderii occidentali rămâne însă uriaș.

Creștere de 93%: ce arată cifrele despre multimilionarii din România

Datele pentru 2026 confirmă o tendință care a prins contur după pandemia din 2020: economiile din Europa de Est concentrează un număr tot mai mare de persoane cu averi ultra-mari. România a înregistrat o creștere de 93% a numărului de persoane cu averi nete de peste 30 de milioane de dolari în intervalul 2021-2026, ajungând la 749 de indivizi incluși în această categorie.

Ritmul este remarcabil dacă îl plasăm în context european: media creșterii pe continent a fost de 26% în aceeași perioadă. România a evoluat de peste trei ori mai rapid decât media europeană.

Comparativ cu vecinii din regiune, tabloul este și mai sugestiv. Polonia a condus clasamentul european al creșterii cu un avans de 109%, urmată de Turcia cu 94%, iar România a ocupat locul 3 cu 93%. Grecia, Cehia și Portugalia au raportat și ele creșteri de peste 50% în aceeași perioadă, ceea ce confirmă că accelerarea nu este un fenomen izolat, ci o tendință structurală în economiile care au recuperat rapid decalaje istorice.

În termeni absoluți, între 2021 și 2026 în Europa au apărut 37.428 de noi multimilionari, totalul ajungând la 183.953 de persoane. România a contribuit la această creștere cu un ritm net superior mediei continentale.

Cine intră în categoria multimilionarilor: pragul de 30 de milioane de dolari

Terminologia folosită în rapoartele internaționale poate crea confuzii. "Multimilionar" nu înseamnă, în acest context, orice persoană cu un milion de dolari în cont. Pragul de referință pentru categoria ultra-bogaților, denumiți în jargonul financiar UHNWI (ultra-high-net-worth individuals), este stabilit la 30 de milioane de dolari avere netă, adică totalul activelor minus datorii, incluzând proprietăți imobiliare, investiții financiare, participații în afaceri și alte active lichide sau nelichide.

La 30 de milioane de dolari, vorbim despre un nivel de avere care plasează persoana respectivă cu mult deasupra a ceea ce se înțelege în mod obișnuit prin "bogat". Un apartament de lux în București sau un portofoliu de acțiuni de câteva milioane de lei nu sunt suficiente pentru a intra în această categorie. Ne referim la persoane cu portofolii diversificate de active evaluate la echivalentul a cel puțin 140-150 de milioane de lei la cursul actual.

Cauta printre directorul complet de firme din Romania.

În România anului 2026, cele 749 de persoane care depășesc acest prag reprezintă o fracțiune infimă din populația țării - mai puțin de 0,004% din totalul locuitorilor. Nu este o clasă socială în sens demografic, ci o elită economică extrem de restrânsă, cu influență disproporționată asupra capitalului investit în economie.

Polonia, Turcia și România: motoarele de creștere din flancul estic al Europei

Creșterile spectaculoase din est au o explicație economică relativ directă. Economiile din Europa Centrală și de Est au traversat, în ultimii 15-20 de ani, un proces accelerat de convergență cu nivelurile de productivitate și venit din vest. Sectoarele IT, imobiliar, retail și producție industrială au generat profituri masive pentru antreprenorii locali, mai ales în orașe precum Varșovia, București sau Praga.

În cazul României, creșterea economică susținută din perioada 2015-2019, urmată de o recuperare rapidă după pandemia din 2020, a permis acumularea de averi semnificative în sectoarele imobiliar, tehnologic și financiar. Listările la bursă, tranzacțiile cu companii și creșterea valorii activelor imobiliare au multiplicat averile celor care intraseră deja în categoria bogaților.

Turcia prezintă un caz aparte: creșterea de 94% a fost parțial alimentată de inflație galopantă, care a umflat nominal valorile activelor denominate în lire turcești. Conversia în dolari produce imagini statistice deformante în perioadele de depreciere valutară accelerată. Comparația directă cu România, care nu a trecut printr-o criză valutară similară, trebuie făcută cu această rezervă.

Polonia, cu creșterea cea mai mare din Europa (109%), a beneficiat de o combinație similară: o economie de dimensiuni mai mari, un sector IT bine dezvoltat și o piață imobiliară în expansiune rapidă, alimentată și de fluxurile de capital generate de relocarea unor companii în contextul instabilității regionale din 2022.

Germania rămâne lider detașat: ierarhia absolută a multimilionarilor europeni

Dinamismul Europei de Est nu schimbă ierarhia absolută. Germania concentrează 38.215 de multimilionari, mai mult decât Regatul Unit (27.876) și Franța (21.528) la un loc. Elveția, cu o populație de aproximativ 9 milioane de locuitori, are 17.692 de persoane cu averi de peste 30 de milioane de dolari, iar Italia 15.433. Nicio altă economie europeană nu depășește pragul de 20.000 de persoane în această categorie.

Diferența față de Germania este de aproape 51 de ori în termeni absoluți. România are 749 de multimilionari, Germania are 38.215. Chiar dacă România ar menține același ritm de creștere de 93% la fiecare cinci ani, ar ajunge la circa 1.450 de multimilionari în 2031 și la aproximativ 2.800 în 2036, tot sub nivelul actual al Italiei sau al Elveției.

Exploreaza servicii profesionale disponibile.

Această matematică ilustrează limitele interpretării exclusive prin prisma creșterilor procentuale. O economie mică sau cu un punct de plecare jos va înregistra aproape inevitabil creșteri procentuale mai mari, fără ca aceasta să semnifice o convergență reală cu economiile mature pe un orizont de câteva decenii.

Ierarhia europeană în cifre absolute

Germania: 38.215 multimilionari. Regatul Unit: 27.876. Franța: 21.528. Elveția: 17.692. Italia: 15.433. Diferența dintre primele trei economii și restul continentului reflectă structuri de capital acumulate pe decenii și chiar secole de activitate economică intensă, de piețe financiare mature și de sisteme juridice care au favorizat conservarea și transmiterea averilor.

Economiile nordice, considerate model de prosperitate, au cifre mai modeste în această categorie specifică. Suedia, Danemarca sau Norvegia au sisteme fiscale care descurajează concentrarea extremă a avuției private, ceea ce se reflectă în numere mai mici de ultra-bogați față de ponderea lor economică reală.

Europa în context global: 25,8% din avuția ultra-bogaților lumii

La nivel global, numărul persoanelor cu averi nete de peste 30 de milioane de dolari depășește 710.000. Europa concentrează 183.953 dintre aceștia, adică aproximativ 25,8% din totalul mondial, o pondere semnificativă pentru un continent cu mai puțin de 10% din populația globului.

Statele Unite rămân, la mare distanță, principalul centru global al marilor averi, cu peste 387.000 de multimilionari. Practic, mai mult de jumătate din ultra-bogații lumii trăiesc în Statele Unite. Asia de Est și Pacific urmează ca regiune, cu economii precum China, Japonia, Australia și Hong Kong contribuind masiv la creșterea globală a numărului de ultra-bogați.

Perioada 2021-2026 a marcat o expansiune remarcabilă a acestei categorii la nivel mondial, alimentată de recuperarea piețelor financiare după pandemia din 2020, de inflația activelor imobiliare și de creșterea valorii companiilor din tehnologie. Avuția globală s-a concentrat mai rapid decât oricând în ultimele decenii.

Vezi si oportunitati de afaceri in Romania.

Ce nu spun cifrele despre distribuția avuției

Creșterea numărului de multimilionari nu indică automat că bunăstarea generală a crescut proporțional. Există o diferență fundamentală între o economie în care averile se concentrează la vârf și una în care clasa de mijloc se extinde. Studiile economice din ultimul deceniu arată că, în multe economii emergente, creșterea rapidă a avuției ultra-bogaților a mers în paralel cu stagnarea sau creșterea lentă a veniturilor mediane.

Rapoartele internaționale privind inegalitatea avertizează că prăpastia dintre cei mai bogați 1% și restul populației a atins niveluri istorice în multe țări. O creștere a numărului de multimilionari care nu este însoțită de convergența veniturilor mediane ridică întrebări legitime despre distribuția beneficiilor creșterii economice, nu neapărat despre calitatea creșterii în sine.

Ce înseamnă această tendință pentru economia românească

Creșterea numărului de multimilionari din România are implicații concrete pentru piața locală. Persoanele cu averi de zeci sau sute de milioane de dolari investesc, consumă și structurează afaceri la o scară care influențează sectoare întregi ale economiei. Piața imobiliară de lux din București, Cluj-Napoca sau de pe litoralul Mării Negre reflectă, în parte, această dinamică.

Capitalul privat concentrat la nivelul ultra-bogaților finanțează, de regulă, expansiunea companiilor locale, achizițiile transfrontaliere și investițiile în sectoare cu randamente ridicate. România are o nevoie structurală de capital privat pentru modernizarea infrastructurii de afaceri, digitalizare și diversificare industrială, iar prezența unui număr tot mai mare de indivizi cu averi mari poate contribui la acoperirea acestei nevoi, în condițiile unui mediu de reglementare favorabil și predictibil.

Rămâne întrebarea distribuției. Creșterile de avere înregistrate între 2021 și 2026 au beneficiat în mod disproporționat persoanele deja poziționate bine înainte de pandemie. Accesul la active financiare, imobiliare sau la capitalul necesar pentru a lansa și scala o afacere este, în continuare, extrem de inegal distribuit în România. Salariile din sectorul privat performant - IT, financiar, farma - sunt de 3-5 ori mai mari decât cele din agricultură sau administrația publică, perpetuând un model de creștere cu câștiguri distribuite inegal.

Locul 3 în Europa la ritmul de creștere a numărului de multimilionari este, în același timp, un semnal pozitiv despre dinamica economică a țării și un indicator al adâncirii inegalității structurale. Ambele interpretări sunt valide și niciuna nu o anulează pe cealaltă. Contrastul dintre viteza de creștere și decalajul față de Occident rămâne, în fond, imaginea cea mai fidelă a unei economii care aleargă din urmă, dar are un drum lung de parcurs.

Întrebări frecvente

Ce înseamnă exact termenul de multimilionar folosit în statisticile internaționale?

Termenul se referă la persoane cu o avere netă de minimum 30 de milioane de dolari americani, categorie denumită UHNWI (ultra-high-net-worth individuals) în jargonul financiar. Averea netă include proprietăți imobiliare, investiții financiare, participații în afaceri și alte active, din care se scad datoriile. Nu este vorba despre milionarii obișnuiți, ci despre o categorie mult mai selectivă, situată cu mult peste pragul clasic al unui milion de dolari.

De ce cresc mai rapid avuțiile ultra-bogaților în est față de vest?

Economiile din Europa Centrală și de Est pornesc de la o bază mai redusă, ceea ce face ca orice creștere absolută să se traducă într-un procentaj mai mare. În plus, convergența economică cu Occidentul, boom-ul imobiliar, expansiunea sectorului IT și accesul tot mai mare la piețele financiare internaționale au creat condiții favorabile pentru acumularea rapidă de averi mari în țări precum România, Polonia sau Cehia în ultimele două decenii.

Câți multimilionari are România comparativ cu alte state din Uniunea Europeană?

România are 749 de multimilionari în 2026. Germania conduce detașat cu 38.215, urmată de Franța (21.528) și Italia (15.433). Elveția, cu o populație de nouă ori mai mică decât România, are 17.692 de multimilionari. Decalajul față de economiile occidentale mature rămâne enorm în termeni absoluți, în ciuda dinamicii excepționale înregistrate de România în ultimii cinci ani.

Creșterea numărului de multimilionari arată că România devine mai bogată per total?

Nu neapărat. Creșterea avuției la nivelul categoriei ultra-bogate nu reflectă automat o îmbunătățire a nivelului de trai pentru populația generală. Economiile emergente pot înregistra simultan o expansiune rapidă a avuției la vârf și o creștere lentă a salariilor mediane. România menține în continuare unele dintre cele mai mari inegalități de venit din Uniunea Europeană, iar beneficiile creșterii economice rămân distribuite inegal.

Cum se calculează averea netă a unui multimilionar și ce active sunt incluse?

Averea netă este suma totală a activelor deținute din care se scad toate datoriile și obligațiile financiare. Activele includ proprietăți imobiliare rezidențiale și comerciale, portofolii de acțiuni și obligațiuni, participații în companii private, fonduri de investiții, numerar și echivalente, obiecte de artă și colecții de valoare. La nivelul de 30 de milioane de dolari, activele imobiliare și participațiile în afaceri reprezintă, de regulă, cea mai mare parte din patrimoniu.

Continuă pe LaEi
Explorează anunțurile gratuite și directorul de firme, nu doar articolele.
Comentarii
Pentru a lăsa un comentariu, te rugăm să te autentifici.
Nu există comentarii încă. Fii primul care comentează!
Adaugă anunț Firme Autentifică-te