România găzduiește cea mai mare populație de urși bruni din Uniunea Europeană, între 10.500 și 13.000 de exemplare conform studiului ICAS din 2025, deși pădurile țării reprezintă sub 5% din suprafața împădurită a blocului comunitar. Cifra a devenit argumentul principal pentru dublarea cotei anuale de vânătoare, aprobată de parlament în aprilie 2026.
Cifra contestată: între 10.500 și 13.000 de exemplare
Estimarea aparține Institutului de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" (ICAS) și a fost publicată anul trecut, cu un nivel de încredere declarat de 95%. Studiul plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană la efectivul de urși bruni, departe de orice alt stat membru, inclusiv țări cu suprafețe împădurite considerabil mai mari.
Disproporția este izbitoare. Pădurile românești ocupă mai puțin de o douăzecime din totalul UE, dar găzduiesc, dacă datele ICAS sunt corecte, cea mai numeroasă populație de carnivore mari de pe continent. Densitatea ar plasa Carpații printre cele mai aglomerate habitate de urs din lume, ceea ce explică, parțial, frecvența tot mai mare a întâlnirilor neașteptate dintre oameni și animale.
Carpații, o moștenire ecologică unică în Europa
Concentrarea masivă de urși într-un teritoriu care reprezintă mai puțin de 5% din pădurile Uniunii are explicații istorice și geografice. Carpații românești au funcționat decenii la rând ca o rezervație de fapt: regimul comunist a interzis vânătoarea pentru toți, cu excepția conducătorului statului, iar după 1990 protecția legală a continuat, chiar dacă inegal aplicată.
În timp ce populațiile de urs brun au dispărut sau s-au fragmentat în majoritatea statelor vest-europene, în România ele s-au menținut în arii compacte și conectate, de la Maramureș până în Mehedinți. Sunt singurele zone din Uniune unde animalul își păstrează habitatul tradițional, fără bariere antropice majore care să întrerupă rutele de deplasare.
Această moștenire este, simultan, o resursă ecologică și o sursă de costuri sociale. Comunitățile din apropierea pădurii suportă pagubele directe (atacuri asupra animalelor domestice, distrugeri de culturi, accidente rutiere, sperieri), în timp ce dezbaterea științifică și administrativă se desfășoară la București sau la Bruxelles.
Ce reproșează WWF studiului ICAS
Cifra de 10.500 până la 13.000 de urși nu este acceptată unanim. WWF România, organizație de protecție a mediului implicată constant în dosarul carnivorelor mari, a contestat public metodologia ICAS, semnalând inadvertențe statistice și o procedură de colectare a probelor genetice care, în viziunea ONG-ului, distorsionează rezultatul final.
Vezi si articolul: Curtea de Apel București respinge legea salarizării magistraților.
"Colectarea de probe pentru un astfel de studiu genetic ar trebui realizată pe parcursul a câteva luni, maxim un sezon. Însă probele au început să fie colectate începând cu anul 2022", au transmis reprezentanții WWF. Argumentul este tehnic, dar miza este mare: probele adunate pe perioade lungi pot duce la dublarea identificărilor, întrucât același animal lasă urme genetice de mai multe ori, în locuri diferite.
Datele cantitative întăresc tabloul. Din primele 8.000 de probe analizate până în 2023 au fost identificați 3.000 de urși unici, o rată de aproximativ un urs la 2,7 probe. Pe parcursul întregului studiu au fost prelucrate 24.000 de probe, iar proporția dintre eșantioane și exemplare individuale a alimentat suspiciunile organizației.
În aprilie 2025, WWF România a cerut formal explicații Guvernului cu privire la neconcordanțele statistice. Solicitarea nu a oprit circulația cifrelor ICAS în spațiul public și, mai ales, în motivările deciziilor administrative care au urmat.
Brașovul, unde urșii coboară pe străzi
Tensiunea dintre cifre și realitatea de teren se vede cel mai clar la Brașov, cel mai mare oraș montan al țării. Cartierele situate în imediata vecinătate a pădurilor, precum Răcădău sau Schei, au devenit puncte cunoscute de apariție a urșilor, mai ales în lunile calde, când animalele caută hrană în containerele de gunoi.
În noaptea de 28 spre 29 mai 2026, dispeceratul local a primit 25 de apeluri de urgență semnalând prezența unui urs pe străzile orașului, un record pentru o singură seară. Numărul nu indică neapărat 25 de animale diferite, ci frecvența cu care un singur urs, mișcându-se prin oraș, generează panică în mai multe puncte aproape simultan.
Răspunsul autorităților locale a fost dur. În lunile mai și iunie 2026, patru urși au fost omorâți de echipele de intervenție din Brașov, pe baza protocoalelor pentru exemplarele considerate periculoase. Pentru locuitori, măsura este percepută ca o reacție necesară. Pentru organizațiile de protecție a mediului, ea reflectă mai degrabă lipsa unor soluții preventive: gestionarea deșeurilor menajere, garduri electrice în jurul livezilor sau echipe specializate de îndepărtare nonletală.
Din arhiva blogului: USR refuză un guvern cu PSD, chiar dacă premier ar fi Adrian Veștea.
Cota dublată prin proiectul de lege UDMR
În contextul incidentelor repetate, parlamentul a aprobat în aprilie 2026 un proiect de lege inițiat de UDMR, prin care cota anuală de vânătoare a urșilor a fost practic dublată. Noul plafon permite recoltarea a 859 de exemplare pentru așa-numita vânătoare de prevenție, plus 110 exemplare suplimentare pentru intervenții punctuale, în cazuri considerate de risc imediat.
Distincția dintre cele două categorii este esențială în textul legii. Prevenția vizează gestionarea proactivă a populației în zonele unde densitatea este ridicată, iar intervenția se aplică animalelor care au atacat oameni sau au pătruns repetat în localități. În practică, granița dintre cele două este subțire și depinde de interpretarea autorităților locale și a operatorilor cinegetici.
Decizia legislativă s-a sprijinit direct pe cifrele ICAS. Argumentul majorității parlamentare, susținut de UDMR și de reprezentanții comunităților transilvănene, a fost că populația de urși a depășit capacitatea de suport a habitatului și pune în pericol securitatea oamenilor. WWF și alte organizații neguvernamentale au respins justificarea, susținând că, în absența unei estimări corecte, dublarea cotei poate eroda rapid efectivul real.
Dosarul european al derogărilor
România este parte la Directiva Habitate, care încadrează ursul brun ca specie strict protejată în Uniunea Europeană. Derogările pentru vânătoarea de prevenție și intervenție trebuie justificate științific, iar contestația WWF privind metodologia ICAS deschide poarta unei posibile dispute juridice la Bruxelles, în cazul în care Comisia Europeană decide să verifice baza de calcul.
În paralel, controversa din jurul studiului din 2025 readuce în discuție un punct sensibil: cine validează științific cifrele care fundamentează politicile publice. Solicitarea de explicații transmisă de WWF Guvernului în aprilie 2025 a rămas un fir deschis, iar un răspuns oficial complet nu a fost încă făcut public. Pentru cei patru urși omorâți la Brașov în primele șase săptămâni ale verii 2026, dezbaterea a fost deja încheiată.
Întrebări frecvente
Care este diferența dintre cota de prevenție și cea de intervenție?
Cota de prevenție de 859 de exemplare permite recoltarea anuală a urșilor în zonele unde densitatea populației este considerată ridicată, ca instrument de gestionare proactivă. Cota de intervenție de 110 exemplare se aplică în cazuri specifice, când un anumit animal a atacat persoane sau a pătruns repetat în localități și este considerat periculos. În practică, decizia de încadrare aparține autorităților locale și operatorilor cinegetici autorizați, ceea ce a stârnit critici din partea organizațiilor de mediu.
De ce contestă WWF România studiul ICAS din 2025?
WWF reproșează modul de colectare a probelor genetice care stau la baza estimării. Organizația susține că pentru un astfel de studiu probele trebuie strânse într-o perioadă scurtă, de câteva luni sau cel mult un sezon. ICAS a colectat probele începând cu 2022, pe parcursul mai multor ani, ceea ce, conform WWF, poate duce la numărarea aceluiași exemplar de mai multe ori și la o supraestimare a populației reale de urși bruni.
Ce trebuie să faci dacă întâlnești un urs în zonă urbană?
Nu te apropia, nu fugi și nu îi întoarce spatele. Retrage-te calm, păstrând contact vizual, și apelează 112 imediat. Nu hrăni niciodată un urs, chiar dacă pare familiar sau blând. Hrănirea repetată este principalul motiv pentru care animalele revin în localități. Dacă te afli într-o mașină, nu cobori și nu fotografia animalul de aproape. Așteaptă echipele specializate să intervină și anunță vecinii din zonă.
De ce găzduiește România cea mai mare populație de urși din UE?
Carpații românești au funcționat decenii ca un habitat compact și conectat, fără fragmentarea masivă cu care s-au confruntat alte state vest-europene. În perioada comunistă, vânătoarea de urs a fost rezervată conducerii statului, ceea ce a protejat de facto efectivul. După 1990, regimul de protecție a continuat. Astfel, deși pădurile României reprezintă sub 5% din totalul Uniunii, ele găzduiesc cea mai numeroasă populație de urși bruni din blocul comunitar.
