Prețul gazelor urcă vara: test pentru stocurile României

Prețul gazelor pe piața europeană de referință a depășit vineri 56 euro/MWh, iar România intră în a doua parte a sezonului de stocare cu depozitele umplute la 54%, potrivit datelor citate de HotNews.

Miza nu este doar una de bursă. Cotațiile mai mari ale gazelor apar într-o perioadă în care Europa trebuie să își refacă rezervele pentru iarnă, iar tensiunile din zona Strâmtorii Ormuz apasă piața mondială de LNG. Pentru România, nivelul stocurilor este ușor peste media UE, dar distanța până la ținta de toamnă rămâne relevantă.

De ce crește presiunea pe piața gazelor

Prețul gazelor la bursa de la Amsterdam, reperul european urmărit prin cotațiile TTF, a trecut de 56 euro/MWh. HotNews notează că vineri dimineață nivelul era de 56,14 euro/MWh, față de 41 euro/MWh la începutul lunii februarie. Diferența înseamnă o creștere de peste 36%.

Explicația din sursa citată combină trei elemente: perturbarea fluxurilor de gaze naturale lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz, stocuri europene încă modeste pentru această etapă a sezonului și incertitudine legată de reluarea exporturilor Qatarului. Prin Strâmtoarea Ormuz tranzitau aproximativ 20% din livrările mondiale de LNG, conform HotNews.

Atacurile iraniene au eliminat 17% din capacitatea de export de LNG a Qatarului, potrivit aceleiași surse. Pentru Europa, care depinde mai mult de LNG după reducerea livrărilor rusești de după declanșarea războiului din Ucraina, o astfel de perturbare se transmite rapid în prețurile de referință.

HotNews mai notează că prețul gazelor în Europa a crescut cu peste 70% de la începutul războiului menționat în sursă. Această raportare arată că piața nu a revenit la o zonă de confort, chiar dacă vârfurile crizei energetice din 2022 nu mai sunt reperul zilnic al consumatorilor.

Ce înseamnă pentru România un nivel de stocare de 54%

România avea vineri depozitele de gaze umplute în proporție de 54%, potrivit datelor analizate de HotNews. Nivelul este puțin peste media Uniunii Europene, de aproximativ 52%, dar nu închide discuția despre riscurile pentru iarnă.

Legat de subiect: Datoria României peste 60% din PIB: pragul care schimbă presiunea pe buget.

Sezonul european de reumplere se desfășoară între 1 aprilie și 1 noiembrie. Asta înseamnă că piața intră în partea decisivă a perioadei în care statele cumpără gaze pentru depozite. Dacă prețurile rămân ridicate, achizițiile pot deveni mai costisitoare, iar ritmul de injectare poate fi mai greu de menținut.

Pentru consumatorul din România, efectul nu se vede automat în factură de la o zi la alta doar pentru că se mișcă TTF. Prețul final depinde de contracte, reglementări, taxe, furnizori și momentul achiziției gazului. Semnalul relevant este altul: costul energiei pentru iarnă se formează înainte de iarnă, iar vara nu este o pauză de la piața energiei.

Cititorii ar trebui să urmărească două lucruri concrete: nivelul de umplere al depozitelor până la începutul lunii noiembrie și eventualele modificări contractuale anunțate de furnizori. O piață europeană tensionată nu produce automat o criză locală, dar reduce marja de manevră în cazul unei ierni grele sau al unor noi întreruperi de aprovizionare.

Ținta europeană relaxată: mai multă flexibilitate, nu lipsă de risc

Uniunea Europeană a permis statelor membre să urmărească atingerea unui nivel de cel puțin 80% al stocurilor până la începutul lunii noiembrie, în condiții dificile de piață, în locul țintei standard de 90%, potrivit HotNews. Decizia schimbă pragul practic urmărit în această perioadă, dar nu schimbă rolul depozitelor.

Depozitele sunt rezerva care ajută sistemul energetic să acopere cererea de încălzire din timpul iernii și să amortizeze șocuri de aprovizionare. Un nivel de 54% în România este peste media UE, dar distanța până la 80% rămâne consistentă. Pentru statele europene, fiecare procent adăugat în depozite costă mai mult atunci când prețul de referință urcă.

Natasha Fielding, director pentru prețurile gazelor și LNG la Argus, avertizează în articolul HotNews că "Europa este pe cale să intre în iarnă cu cea mai redusă rezervă de gaze de la criza energetică din 2022 încoace". Citatul nu înseamnă că România va intra automat într-o criză, ci că piața europeană pornește de la o poziție mai vulnerabilă decât în anii mai liniștiți.

Vezi si articolul: Codul Urbanismului pune Capitala în fața unui test.

Legătura dintre Ormuz, Qatar și factura europeană

Strâmtoarea Ormuz este relevantă pentru piața gazelor deoarece LNG-ul se transportă pe rute maritime, iar blocajele sau riscurile militare pot afecta rapid livrările. Când o rută prin care trece o parte semnificativă din comerțul mondial devine nesigură, cumpărătorii europeni includ riscul în preț.

Qatarul este menționat în sursa HotNews ca exportator afectat de atacuri, cu 17% din capacitatea de export LNG eliminată. Pentru Europa, incertitudinea nu este doar dacă există gaz disponibil, ci la ce preț poate fi atras în competiție cu alți cumpărători globali.

În aceeași logică, prețul petrolului a depășit 85 dolari pe baril, față de aproape 70 dolari la începutul lunii, potrivit HotNews. Brent era cotat la 85,06 dolari/baril în tranzacțiile de vineri. Evoluția petrolului nu stabilește direct prețul gazului TTF, dar confirmă presiunea mai largă asupra piețelor energetice în contextul tensiunilor regionale.

Ce merită urmărit până în noiembrie

Indicatorul central pentru România este ritmul în care depozitele trec de la 54% spre pragul de cel puțin 80% permis la nivel european. Un al doilea indicator este evoluția TTF, deoarece achizițiile făcute la prețuri ridicate pot pune presiune pe costurile sistemului energetic.

Rămâne neclar, din datele disponibile acum, cât de repede își poate relua Qatarul exporturile afectate prin Strâmtoarea Ormuz și cât timp va rămâne piața LNG sub presiune. Tocmai această incertitudine explică reacția prețurilor: bursa taxează riscul înainte ca el să apară în facturile gospodăriilor.

Până la începutul lunii noiembrie, comparația relevantă nu este doar între România și media UE, ci între nivelul real al stocurilor și pragul de 80% acceptat pentru acest sezon. Vineri, România era la 54%, iar Uniunea Europeană la aproximativ 52%, potrivit datelor citate de HotNews.