Germania și Belgia au ridicat tonul față de Ungaria, cerându-i miercuri să își respecte angajamentul asumat anul trecut de a nu bloca ajutorul financiar european destinat Ucrainei. Miza este uriașă: 90 de miliarde de euro.
Budapesta a recurs săptămâna aceasta la dreptul de veto, într-o mișcare interpretată drept represalii la adresa Kievului. Motivul invocat de partea maghiară vizează oprirea fluxului de petrol rusesc prin conducta Drujba, o arteră energetică care alimentează mai multe state din centrul și estul Europei.
Veto-ul maghiar și contextul energetic
Conducta Drujba rămâne un punct nevralgic în relațiile dintre statele europene. Ungaria, dependentă în mare măsură de hidrocarburile rusești, privește orice perturbare a acestui flux ca pe o amenințare directă la adresa securității sale energetice. Decizia de a folosi veto-ul la nivel european arată cât de adânc sunt înrădăcinate aceste tensiuni.
Pe de altă parte, pentru Kiev, reducerea dependenței europene de resursele energetice rusești face parte din strategia mai largă de izolare economică a Moscovei.
Pachetul de 90 de miliarde de euro reprezintă unul dintre cele mai consistente mecanisme de sprijin financiar pe care Uniunea Europeană le-a pus la dispoziția Ucrainei. Blocarea sa, chiar și temporară, trimite un semnal de fragilitate în interiorul blocului comunitar.
Activele rusești înghețate, un subiect închis deocamdată
Germania și Belgia au făcut încă o precizare importantă: nu vor redeschide discuțiile privind utilizarea activelor rusești înghețate pe teritoriul Uniunii Europene pentru finanțarea asistenței către Ucraina. Acest subiect, dezbătut intens în ultimii ani, rămâne sensibil din punct de vedere juridic și diplomatic.
Gaseste anunturi gratuite pe La Ei.
Cele două state consideră că mecanismele deja agreate la nivel european sunt suficiente și că revenirea asupra lor ar complica și mai mult negocierile.
Ungaria se află de mult timp pe o poziție distinctă față de majoritatea partenerilor europeni în ceea ce privește relația cu Rusia și sprijinul acordat Ucrainei. Premierul Viktor Orban a blocat sau a întârziat în repetate rânduri decizii comune ale UE pe acest subiect, folosind regula unanimității ca instrument de presiune.
Solicitarea Germaniei și Belgiei subliniază o frustrare crescândă în rândul statelor membre. Promisiunea Budapestei de a nu obstrucționa ajutorul financiar fusese obținută cu greu anul trecut, iar încălcarea ei deschide o nouă rundă de tensiuni instituționale.
Pentru Ucraina, fiecare întârziere în deblocarea fondurilor europene înseamnă presiune suplimentară asupra unui buget deja epuizat de efortul de război. Cei 90 de miliarde de euro nu sunt doar o cifră pe hârtie, ci resurse menite să susțină infrastructura, serviciile publice și reconstrcuția zonelor afectate de conflict.
Disputa dintre Budapesta și restul blocului comunitar este departe de a se stinge. Fiecare rundă de negocieri la Bruxelles readuce în prim-plan aceeași întrebare: cât de solidară poate fi Uniunea Europeană atunci când interesele naționale intră în coliziune cu obiectivele comune?
