Sursele oficiale conturează un tablou dublu îngrijorător pentru spațiul est-european: alegerile prezidențiale din România au fost anulate după o campanie de manipulare a algoritmului TikTok, iar psihologii avertizează că rețelele sociale produc la copii anxietate, depresie și forme de cyberbullying care nu se opresc niciodată.
România apare astfel pe două fronturi distincte ale aceleiași probleme: vulnerabilitatea democrației în fața platformelor de socializare și vulnerabilitatea sănătății mintale a celor mai tineri utilizatori. Pe ambele dimensiuni, reacția statelor și a companiilor tehnologice rămâne în urma vitezei cu care evoluează tehnologia.
Anularea alegerilor din decembrie 2024, un caz fără precedent în Europa
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat întregul proces electoral pentru alegerea Președintelui României, invocând multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale, inclusiv cele privind transparența finanțării campaniei. Decizia a venit la mai puțin de două săptămâni după primul tur, organizat pe 24 noiembrie 2024.
Serviciul francez VIGINUM, instituția care monitorizează ingerințele digitale străine în Franța, a calificat ulterior acest moment drept un punct de cotitură. "Alegerile prezidențiale din România din noiembrie 2024, primele alegeri democratice majore din Europa ale căror rezultate au fost anulate din cauza suspiciunilor de ingerință străină, marchează un punct de referință în conștientizarea impactului manipulării informațiilor pe rețelele sociale", se arată în raportul publicat de instituție.
România devine astfel a treia țară europeană afectată la sfârșitul anului 2024 de manipulări pe scară largă a procesului electoral, după Georgia și Republica Moldova. Spre deosebire de cele două state, intervenția unei instanțe constituționale a oprit procesul în desfășurare, ceea ce a transformat dosarul românesc într-un studiu de caz pentru întregul continent.
Cum a funcționat manipularea algoritmului TikTok
Conform documentului VIGINUM, intitulat "Manipularea algoritmilor și instrumentalizarea influencerilor: Concluzii desprinse din alegerile prezidențiale din România și riscuri pentru Franța", campania digitală care a precedat votul a vizat în mod direct algoritmul TikTok. Mecanismul a combinat două componente: ecosisteme de conturi prepoziționate, gata să distribuie conținut sincronizat în momentul cheie, și recrutarea de influenceri locali pentru amplificarea mesajelor.
Pe 20 noiembrie 2024, cu doar patru zile înainte de primul tur, Biroul Electoral Central a sesizat TikTok cu privire la materiale de propagandă electorală care nu respectau cerințele legale din România, mai exact codul de identificare al mandatarului fiscal. Serviciile române de informații au susținut ulterior că, în ciuda sesizării, conținutul a rămas în fapt accesibil utilizatorilor.
Din arhiva blogului: Arggo Software: cum susține digitalizarea companiilor din România.
Contul Călin Georgescu și tratamentul preferențial
Un element central al raportului este modul în care platforma nu a identificat caracterul electoral al videoclipurilor publicate pe contul candidatului Călin Georgescu. Lipsa etichetării a permis acestor materiale să beneficieze de tratamentul algoritmic al conținutului obișnuit, neîncadrat ca politic, ceea ce a contribuit la viralizarea lor masivă în săptămânile decisive ale campaniei.
Procedura DSA a Comisiei Europene împotriva TikTok
Pe baza acestor evidențe, Comisia Europeană a inițiat o procedură oficială împotriva TikTok în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale, cunoscut sub acronimul DSA. Investigația vizează lipsa moderării conținutului cu caracter electoral și absența unor sisteme funcționale de etichetare, două obligații pe care platforma trebuie să le respecte conform legislației europene.
VIGINUM avertizează, dincolo de cazul concret, că platformele online nu își respectă obligațiile de moderare și etichetare a conținutului, lăsând deschisă posibilitatea ca scenarii similare să se repete în alte campanii electorale europene. Serviciul francez, înființat pe 13 iulie 2021 ca structură tehnică și operațională a statului francez în subordinea SGDSN, a publicat raportul pe 4 februarie 2025, document devenit referință în Bruxelles.
A doua față a problemei: efectele rețelelor asupra copiilor
În paralel cu discuția politică, o altă conversație publică ia amploare în regiune: cea privind impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale a copiilor și adolescenților. Psihologul Ina Crasnojon, intervievată în contextul anunțului făcut de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, despre limitarea accesului minorilor la platformele de socializare, descrie o paletă largă de efecte clinice.
Conform specialistei, utilizarea intensă a rețelelor sociale generează la copii anxietate, depresie, tulburări de somn și scăderea respectului de sine. Apar, de asemenea, tulburări ale comportamentului alimentar precum anorexia, bulimia și alimentația compulsivă, alături de comportamente de risc și autovătămare. Crasnojon semnalează că dependența de jocuri online se instalează deja la vârsta de 8 până la 10 ani.
"Mai ales în ultimul deceniu, copiii nu mai știu să se joace în viața reală. E trist, pentru că interacțiunea față în față este esențială, acel contact vizual, 'efectul de oglindă' prin care învățăm unii de la alții, trăim emoții împreună", a explicat psihologul.
Citeste si: România și Bulgaria lansează Hub de Securitate la Marea Neagră.
Cyberbullyingul care funcționează 24 din 24
Spre deosebire de hărțuirea școlară clasică, cea online nu se oprește la ieșirea din clasă. "Există bullying și nu oricum, ci 24 din 24. Există presiunea de a corespunde unor standarde nerealiste", afirmă Crasnojon. Telefoanele rămân deschise în dormitor, notificările continuă în timpul nopții, iar copiii nu mai au un spațiu sigur unde să se deconecteze.
Consecințele fizice sunt măsurabile. Psihologul descrie cazuri de copii care, sub presiunea valurilor de mesaje și comentarii negative, ajung să doarmă doar două sau trei ore pe noapte, cu impact direct asupra reușitei școlare, a concentrării și a stării emoționale generale. Pe termen lung, această privare de somn susținută alimentează un cerc vicios în care simptomele anxietății și depresiei se adâncesc.
Republica Moldova vrea să limiteze accesul minorilor
Reacția politică din Republica Moldova vine din partea președintei Maia Sandu, care a anunțat că limitarea accesului copiilor la rețelele sociale va fi una dintre prioritățile guvernamentale. Decizia se aliniază unei tendințe vizibile la nivel european, unde Australia a adoptat deja interdicția pentru minorii sub 16 ani, iar Franța dezbate restricții similare.
În același timp, psihologii avertizează că orice măsură legislativă rămâne tardivă față de ritmul tehnologiei. "La nivel de stat, reacțiile întârzie, tehnologia evoluează mult mai rapid decât capacitatea noastră de a o reglementa", subliniază Crasnojon. Aceeași observație revine, în alte cuvinte, și în raportul VIGINUM despre TikTok: cadrul legal este în urma realității operaționale a platformelor.
Cele două dosare, aparent fără legătură, conturează un peisaj comun. Pe de o parte, cetățenii adulți, ținta unor operațiuni de influență coordonate care pot devia rezultatul unor alegeri întregi. Pe de altă parte, copiii expuși zilnic la mecanisme algoritmice gândite pentru a maximiza timpul petrecut pe platformă, indiferent de consecințele asupra sănătății mintale. Raportul VIGINUM rămâne, până la o decizie a Comisiei Europene, cel mai detaliat document tehnic disponibil public despre modul în care funcționează manipularea algoritmică în campaniile electorale, iar procedura DSA împotriva TikTok va deveni, în lunile următoare, primul test major al acestui cadru juridic într-o speță cu impact electoral direct.
Întrebări frecvente
Ce este Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA)?
DSA este o reglementare europeană adoptată pentru a obliga platformele online mari să modereze conținutul ilegal, să eticheteze materialele politice și să ofere transparență privind algoritmii utilizați. Comisia Europeană poate deschide proceduri și aplica amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală a companiei. Procedura împotriva TikTok pe cazul alegerilor din România este primul test major al acestui cadru juridic într-o speță cu impact electoral direct în Uniunea Europeană.
La ce vârstă apar primele efecte ale rețelelor sociale asupra copiilor?
Conform psihologului Ina Crasnojon, dependența de jocuri online se instalează deja între 8 și 10 ani. Anxietatea, tulburările de somn și scăderea respectului de sine apar în paralel cu utilizarea intensă a rețelelor sociale, în special la preadolescenți. Tulburările alimentare, precum anorexia, bulimia sau alimentația compulsivă, sunt asociate frecvent cu expunerea la conținut centrat pe imagine corporală. Cyberbullyingul amplifică toate aceste efecte și le face mai persistente.
Ce a stabilit Curtea Constituțională despre alegerile prezidențiale din 2024?
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat întregul proces electoral pentru alegerea Președintelui României, invocând multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale, inclusiv probleme legate de transparența finanțării campaniei. Este prima decizie de acest tip în istoria democrațiilor europene majore, motivată de suspiciuni de ingerință străină prin manipularea conținutului pe rețelele sociale. Decizia a venit între cele două tururi de scrutin, blocând organizarea turului doi.
Ce alte țări europene limitează accesul minorilor la rețelele sociale?
Australia a adoptat o interdicție națională pentru utilizatorii sub 16 ani, decizie devenită aplicabilă recent. Franța dezbate restricții similare și a introdus deja obligația de control parental preinstalat pe dispozitive. Republica Moldova a anunțat, prin președinta Maia Sandu, că limitarea accesului copiilor la rețelele sociale va fi prioritate guvernamentală. Marea Britanie a impus, prin Online Safety Act, obligații de verificare a vârstei pentru platformele cu conținut sensibil destinat utilizatorilor adulți.
