Costurile locuințelor noi: România, printre cele mai scumpe creșteri din UE

Prețurile construcțiilor rezidențiale din România au crescut cu 130,7% între 2015 și 2025, una dintre cele mai mari scumpiri din UE, potrivit datelor Eurostat citate de Trend Engine.

Miza nu este doar pentru dezvoltatori. Costul mai mare al construirii unei locuințe noi se vede, treptat, în prețul final, în suprafața pe care cumpărătorii și-o permit și în zonele spre care se mută cererea.

România nu are doar locuințe mai scumpe, ci costuri de construire mult mai ridicate

Datele citate provin din ediția 2026 a raportului Eurostat "Key figures on European business". Indicatorul urmărește prețurile plătite de beneficiari către antreprenorii din construcții pentru realizarea de locuințe noi. Nu este, așadar, un simplu indicator al prețului cerut pe piața imobiliară, ci o măsură a costului de construire.

Diferența este importantă. Prețul unei locuințe include terenul, finanțarea, marja dezvoltatorului, taxele și condițiile pieței locale. Indicele Eurostat izolează mai ales partea de execuție a construcției. Când acest cost urcă accelerat, spațiul de negociere se îngustează, iar dezvoltatorii transferă presiunea fie în prețul final, fie în dimensiunea proiectelor, fie în ritmul lansării de locuințe noi.

România apare în plutonul fruntaș al scumpirilor: plus 130,7% între 2015 și 2025. Potrivit datelor citate de Gândul, indicele pentru România a urcat de la 65,4 în 2015 la 150,9 în 2025. Doar Bulgaria, cu 166,1%, și Ungaria, cu 155,4%, au avut creșteri mai mari în clasamentul menționat.

Contrastul cu alte state este puternic. Italia a avut o creștere de 17%, Grecia de 17,3%, iar Finlanda de 22,1%. Diferențele arată că scumpirea construcțiilor nu a lovit uniform Europa, chiar dacă presiunea pe materiale, energie și producție a fost resimțită la nivel larg.

Saltul mare a venit după 2021, iar frânarea nu înseamnă ieftinire

La nivelul Uniunii Europene, prețurile construcțiilor rezidențiale au crescut cu 48,2% în 2025 față de 2015. Cea mai tensionată perioadă a fost 2021-2023, când ritmurile anuale au accelerat vizibil: 5,8% în 2021, 12,2% în 2022 și 6,9% în 2023.

Temperarea din 2024 și 2025 trebuie citită corect. O creștere mai mică nu înseamnă revenirea la nivelurile de dinainte, ci doar o încetinire a scumpirilor. În 2024, avansul la nivelul UE a fost de 2,3%, iar în 2025 de 1,3%. Prețurile rămân însă pe un palier mult mai ridicat decât în 2015.

Din arhiva blogului: Prețurile locuințelor cresc peste media UE în România.

Sursele citate leagă aceste evoluții de scumpirea materialelor de construcții, a energiei și a costurilor de producție. Economistul Radu Nechita este citat cu explicația că există presiune pe achiziția de oțel, beton, ciment și alte materiale, iar creșterea ofertei de locuințe ar fi metoda de contracarare a acestei presiuni.

În piața reală, aceste costuri nu se văd simultan peste tot. Un proiect început înainte de valul de scumpiri poate avea altă structură de costuri decât unul lansat recent. La fel, orașele cu cerere mare și terenuri scumpe resimt diferit presiunea față de zonele unde dezvoltarea este mai lentă.

Ce înseamnă pentru cumpărătorii din România

Pentru cumpărător, efectul nu apare doar în eticheta de preț. Dacă bugetul nu crește în același ritm cu prețurile locuințelor, ajustarea se face prin compromisuri: mai puțini metri pătrați, alt cartier, alt oraș sau o mutare spre zone periurbane.

Sorin Sucala, expert imobiliar citat în brief, spune că unii cumpărători se reorientează: aleg suprafețe mai mici, trec de la trei camere la două camere sau caută locuințe în zone periurbane. Este una dintre cele mai concrete consecințe ale scumpirii construcțiilor: locuința rămâne posibilă pentru o parte din cumpărători, dar nu neapărat în forma dorită inițial.

Declarația constructorului Dragoș Rus, citată în materialele-sursă, descrie aceeași presiune din perspectiva execuției: costul pe construcții ar fi fost în 2015 la aproximativ 400-600 de euro pe metru pătrat, iar în prezent ar fi ajuns la 1.000-1.200 de euro pe metru pătrat. Cifra este o estimare de piață a unui constructor, nu un indicator statistic oficial, dar ajută la înțelegerea diferenței resimțite în proiecte.

Pentru cititorii care caută o locuință nouă, verificarea importantă nu este doar prețul pe metru pătrat. Contează ce include acel preț, stadiul construcției, costurile de finisare, termenul de predare, calitatea materialelor și modul în care sunt acoperite eventualele creșteri de cost până la finalizarea proiectului. Un apartament aparent mai ieftin poate deveni mai scump dacă necesită investiții suplimentare consistente după predare.

Presiunea se mută între dezvoltatori, chiriași și cumpărători

Creșterea costurilor de construire afectează și calculele dezvoltatorilor. Dacă finanțarea este mai scumpă, materialele costă mai mult, iar cumpărătorii devin mai atenți la buget, proiectele noi pot fi calibrate mai prudent. Această prudență se poate vedea în suprafețe mai mici, fazări mai lente sau o orientare către zone unde terenul permite un preț final mai suportabil.

Citeste si: Bugetari mai puțini: ce arată raportul Finanțelor.

Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro, este citat cu observația că piața are în față un an cu provocări, deoarece creșterea prețurilor proprietăților nu a fost susținută de evoluția chiriilor, mai ales pe segmentul rezidențial nou. Pentru investitori, această diferență contează: randamentul unei locuințe cumpărate pentru închiriere depinde de raportul dintre prețul de achiziție și chiria posibilă.

În orașele mari, datele prezentate de Adevărul indică prețuri medii ale locuințelor de 3.300 euro pe metru pătrat în Cluj-Napoca și 2.288 euro pe metru pătrat în București, în luna mai. Aceste valori privesc piața locuințelor, nu strict costul de construire, dar arată cadrul în care cumpărătorii simt presiunea finală.

Nu toate scumpirile se explică prin construcție. Terenurile, cererea locală, accesul la credit, infrastructura și oferta disponibilă pot schimba radical prețurile dintr-un oraș în altul. Datele Eurostat arată însă baza de cost care împinge piața: construirea unei locuințe noi este mult mai scumpă decât acum un deceniu.

De ce comparația europeană contează pentru piața locală

Faptul că România este aproape de vârful clasamentului european schimbă lectura obișnuită a pieței. Nu vorbim doar despre o percepție locală că "s-a scumpit totul", ci despre o evoluție măsurată într-un indicator european, într-o perioadă de zece ani.

În același timp, comparația trebuie folosită cu prudență. O creștere procentuală mare poate porni de la un nivel inițial mai redus, iar piețele naționale au structuri diferite. Datele nu spun singure dacă o locuință este accesibilă pentru un cumpărător român, pentru că accesibilitatea depinde de venituri, creditare și oferta locală.

Ele spun însă că presiunea de cost este reală și că România a trecut printr-o scumpire mult peste media UE. Dacă ritmul european s-a temperat în 2024 și 2025, întrebarea practică pentru piața românească rămâne dacă această încetinire va fi suficientă pentru a stabiliza prețurile finale sau doar va opri o parte din accelerarea ultimilor ani.

În afara UE, Turcia este menționată în datele citate cu o evoluție mult mai abruptă a indicelui, de la 33,1 în 2015 la 618,9 în 2025. Comparația arată cât de extreme pot deveni creșterile într-un context economic tensionat, dar pentru cumpărătorii din România reperul imediat rămâne piața locală: bugetul disponibil, oferta reală și costul total al unei locuințe noi.