România poate pierde 1,78 miliarde de lei din PIB și 4.630 de locuri de muncă dacă platformele de comerț electronic din afara Uniunii Europene continuă să se extindă fără măsuri corective, arată un studiu al Academiei de Studii Economice din București. Vânzările acestor companii către piața locală au depășit 4,4 miliarde de lei în 2025.
Ce arată studiul ASE despre impactul platformelor extracomunitare
Cercetarea coordonată de Academia de Studii Economice din București a măsurat efectul socio-economic al platformelor internaționale de comerț electronic asupra economiei românești. Modelul folosit calculează cât din valoarea adăugată generată local rămâne în țară atunci când o parte tot mai mare a cumpărăturilor migrează către comercianți din afara Uniunii Europene.
Rezultatul este unul concret. Dacă tendința actuală continuă fără intervenție, impactul total al sectorului asupra produsului intern brut s-ar reduce cu aproximativ 1,78 miliarde de lei. În același scenariu, aproximativ 4.630 de locuri de muncă ar dispărea, atât direct, în firmele de retail, cât și indirect, în logistică, marketing sau servicii conexe.
Pentru context, în 2024 comerțul electronic realizat de retailerii români susținea în jur de 15.918 locuri de muncă directe. Pierderea estimată ar însemna aproape o treime din această bază, doar prin migrarea cumpărătorilor către platforme extracomunitare.
Vânzările companiilor non-UE către România au depășit 4,4 miliarde de lei
Cifra de 4,4 miliarde de lei pentru anul 2025 vine din încasările de TVA prin sistemul IOSS (Import One-Stop Shop), un mecanism european prin care platformele declară TVA-ul colectat la momentul vânzării pentru pachete cu valoare sub 150 de euro. Autorii studiului subliniază că această sumă este un prag minim, pentru că nu cuprinde toate formele de vânzare și import folosite de marile platforme.
Tendința pentru 2026 este accelerată. Datele Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO) arată o creștere de 20% a valorii comenzilor plasate de români către comercianți din afara Uniunii Europene, comparativ cu anul precedent. Practic, fiecare al cincilea leu cheltuit în plus pe comerțul electronic ajunge la o firmă care nu plătește impozit pe profit în România.
Platforme precum Temu, Shein sau AliExpress au transformat modelul tradițional de retail prin livrarea directă, de la producător din Asia către consumatorul final, ocolind lanțul intermediar de distribuitori și importatori locali. Strategia se bazează pe prețuri foarte mici, pe marketing agresiv în rețelele sociale și pe algoritmi care alimentează cumpărăturile impulsive.
Taxa logistică de 25 de lei și miza proiectului L361/2026
În centrul dezbaterii legislative se află o taxă de 25 de lei aplicată fiecărui colet trimis din afara Uniunii Europene către un consumator român, atunci când valoarea declarată este sub 150 de euro. Pragul este același cu cel folosit pentru sistemul IOSS și marchează linia până la care produsele sunt scutite de taxe vamale.
Legat de subiect: Bolojan: inflația de aproape 11% va scădea spre 5% la toamnă.
Mecanismul a fost introdus pentru a echilibra costul real al fluxului de colete mici, care presează infrastructura vamală și logistică, fără o contribuție fiscală proporțională. În primele trei luni ale anului 2026, taxa a generat încasări de aproximativ 32 de milioane de euro la bugetul de stat.
Ce schimbă propunerea legislativă
Proiectul de lege L361/2026, aflat în dezbatere parlamentară, prevede abrogarea acestei taxe. Susținătorii inițiativei argumentează că taxa scumpește accesul consumatorilor la produse ieftine din import și creează un cost suplimentar pentru milioane de comenzi online plasate anual. Adversarii avertizează că eliminarea ei ar adânci dezechilibrul concurențial dintre comercianții locali și platformele extracomunitare.
Studiul ASE intră direct în această dispută. Autorii calculează că abrogarea taxei ar amplifica efectele negative documentate, fiindcă ar elimina și singurul instrument fiscal aplicat momentan trimiterilor de valoare mică din afara Uniunii Europene.
De ce concurența este considerată dezechilibrată
Comerciantul român plătește TVA, impozit pe profit, contribuții salariale și taxe locale. Respectă reguli stricte privind protecția consumatorilor, etichetarea produselor, garanția legală de conformitate și responsabilitatea de mediu pentru ambalaje. Un retailer cu depozit în țară ține stocuri, plătește chirie, angajează personal și investește în campanii de marketing care, la rândul lor, hrănesc piața de servicii locală.
O platformă din afara Uniunii Europene care trimite produse direct din Asia operează într-un regim aproape inversat. TVA-ul colectat prin IOSS ajunge la buget, dar lanțul de valoare, de la producție la marketing, rămâne complet în afara economiei naționale. Reglementările privind siguranța produselor, conformitatea sau retururile sunt mult mai greu de aplicat, iar autoritățile de protecția consumatorului au control limitat asupra vânzătorilor înregistrați în alte jurisdicții.
Această asimetrie este motivul pentru care reprezentanții comercianților locali cer reguli uniforme, indiferent de țara de origine a vânzătorului.
Reacția ARMO: nu cerem privilegii, cerem reguli egale
Cristian Pelivan, directorul executiv al Asociației Române a Magazinelor Online, spune că rezultatele studiului confirmă o problemă semnalată de ani de zile de industria locală.
Citeste si: Creștere economică de doar 0,1%: prognoza oficială a României.
"Studiul ASE confirmă ceea ce industria locală semnalează de mult timp: nu orice creștere a comerțului online înseamnă automat dezvoltare economică pentru România. Atunci când valoarea tranzacțiilor pleacă în afara Uniunii Europene, iar România rămâne cu presiunea asupra infrastructurii și concurența dezechilibrată, economia locală pierde. Nu cerem privilegii pentru companiile românești, ci reguli egale pentru toți cei care vând către consumatorii români", afirmă Pelivan.
Directorul ARMO subliniază că discuția nu este despre limitarea ofertei pentru consumatori, ci despre crearea unui cadru fiscal și de reglementare consistent.
"Comercianții români plătesc taxe, angajează oameni, investesc local și respectă reguli stricte privind siguranța produselor, protecția consumatorilor și responsabilitatea de mediu. Concurența este sănătoasă doar atunci când toți actorii joacă după aceleași reguli. În caz contrar, vorbim despre o distorsiune care afectează firmele locale, bugetul public și capacitatea României de a dezvolta o economie digitală competitivă", a adăugat reprezentantul asociației.
Miza economică pentru consumatori și pentru buget
Studiul nu argumentează închiderea pieței către platformele extracomunitare, ci semnalează un dezechilibru care trece dincolo de discuția despre prețuri mici. Bugetul public riscă să piardă în două direcții: încasări mai mici din impozitul pe profitul retailerilor locali afectați și posibila dispariție a celor 32 de milioane de euro adunate trimestrial din taxa logistică, dacă proiectul L361/2026 devine lege.
Pentru consumator, dilema este reală. Pe termen scurt, prețurile foarte mici de pe platformele non-UE rămân atractive. Pe termen mediu, o piață locală erodată înseamnă mai puține opțiuni de cumpărare cu garanție clară, retur simplu și suport în limba română, mai ales pentru categoriile sensibile precum electrocasnicele, echipamentele electronice sau produsele pentru copii.
Dezbaterea parlamentară pe proiectul L361/2026 urmează să clarifice dacă România păstrează singurul instrument fiscal aplicat direct comerțului transfrontalier de valoare mică sau aliniază integral regimul vamal cu cel european standard, fără măsuri compensatorii pentru retailerii care plătesc taxe în țară.
Întrebări frecvente
Ce este sistemul IOSS și cum se aplică în comerțul cu platforme non-UE?
IOSS (Import One-Stop Shop) este un mecanism european prin care vânzătorii din afara Uniunii Europene declară și colectează TVA-ul în momentul vânzării, pentru pachete cu valoare sub 150 de euro. Sistemul a fost introdus pentru a simplifica plata taxelor și pentru a reduce evaziunea pe importurile de valoare mică. Platformele înregistrate în IOSS afișează prețul final cu TVA inclus, iar coletele intră în Uniunea Europeană fără proceduri vamale suplimentare pentru taxa pe valoarea adăugată.
Ce înseamnă concret taxa logistică de 25 de lei pe colet?
Este o taxă aplicată trimiterilor poștale provenite din afara Uniunii Europene cu valoare declarată sub 150 de euro, percepută odată cu intrarea coletului în România. Suma acoperă costuri operaționale legate de procesarea vamală și de presiunea pe infrastructura logistică generată de volumul mare de pachete mici. În primele trei luni ale anului 2026, taxa a adus aproximativ 32 de milioane de euro la bugetul de stat, conform datelor citate în dezbaterea publică.
Ce prevede proiectul de lege L361/2026?
Proiectul L361/2026 prevede abrogarea taxei logistice de 25 de lei aplicate coletelor din afara Uniunii Europene cu valoare sub 150 de euro. Inițiativa argumentează că taxa scumpește accesul consumatorilor la produse ieftine din import. Studiul Academiei de Studii Economice și Asociația Română a Magazinelor Online avertizează că eliminarea taxei ar adânci dezechilibrul concurențial dintre comercianții locali, care plătesc taxe în țară, și platformele extracomunitare care livrează direct din Asia.
Ce platforme sunt vizate în discuția despre comerțul non-UE?
Discuția se referă la platformele globale care livrează produse direct din afara Uniunii Europene către consumatorii români, fără depozite intermediare în Uniune. Sunt vizate, în special, marketplace-urile cu prețuri foarte mici care folosesc modelul de expediere directă din Asia. Aceste platforme colectează TVA prin sistemul IOSS pentru pachete sub 150 de euro, dar lanțul de valoare, de la producție la marketing și servicii, rămâne complet în afara economiei naționale, fără contribuție fiscală locală pe profit.
