Doar 1,7% dintre românii care ating vârsta de pensionare continuă să lucreze, față de 13% cât este media în Uniunea Europeană, potrivit unei analize Eurostat citate de publicația italiană adnkronos.com. Este cea mai mare diferență din blocul comunitar și ridică întrebări despre modul în care generația actuală de pensionari a înțeles retragerea din activitate.
Datele au fost preluate în România de G4Media pe 26 august 2026, într-un material semnat de Augustin Majearu. Presa italiană descrie România ca țara unde lucrătorii pot ieși la pensie după circa 30 de ani de muncă, uneori la vârsta de 50 de ani, un tipar care nu mai are echivalent în restul Europei.
Pe scurt
- Doar 1,7% dintre pensionarii români chestionați mai lucrează după atingerea vârstei de pensionare, comparativ cu media UE de 13%.
- Aproximativ 84% dintre respondenții români și-au încetat activitatea profesională în momentul pensionării.
- 14,3% dintre respondenți erau deja șomeri înainte de a primi primul cec de pensie.
- Analiza Eurostat vizează persoane între 50 și 74 de ani care primeau pentru prima dată pensia de bătrânețe.
- Publicația italiană adnkronos.com prezintă cazul Olimpiei Cojocaru, 77 de ani, pensionată după 31 de ani de muncă în industria textilă.
Ce arată cifrele Eurostat despre pensionarii români
Analiza Eurostat a inclus persoane cu vârste cuprinse între 50 și 74 de ani care primeau pentru prima dată pensia de bătrânețe. La această populație, doar 1,7% dintre respondenții români au declarat că mai lucrează după pensionare. Media Uniunii Europene, de 13%, este de aproape opt ori mai mare.
Alte două procente ajută la interpretarea diferenței. Aproximativ 84% dintre respondenții români au declarat că și-au încetat activitatea profesională exact la momentul pensionării, iar 14,3% erau deja șomeri înainte de a primi primul cec de pensie. Practic, aproape toți cei chestionați au ajuns în afara pieței muncii fie brusc, fie după o perioadă de inactivitate.
Datele provin dintr-o analiză specifică privind forța de muncă europeană realizată de Eurostat. Publicația italiană adnkronos.com le folosește pentru a construi o comparație cu situația din Italia, unde vârsta reală de pensionare este mai ridicată, iar continuarea activității după pensie a devenit o discuție publică frecventă.
De ce se retrag românii mai devreme decât alți europeni
Cifrele Eurostat nu explică motivele, dar contextul socio-economic ajută la interpretarea lor. Multe dintre pensiile actuale au fost obținute în baza unor legi vechi, care permiteau pensionarea după stagii mai scurte de cotizare. Unele categorii profesionale, precum minerii, personalul din industria textilă sau angajații din unități cu condiții grele de muncă, aveau dreptul la pensie anticipată după 20 sau 30 de ani.
Citeste si: Elvira Nabiullina rupe tăcerea după două săptămâni de absență.
La aceste condiții legale s-au adăugat restructurările industriale masive după 1990, care au împins forța de muncă spre pensionare timpurie ca formă de protecție socială. Rezultatul este o generație pentru care ieșirea la pensie a coincis, în multe cazuri, cu ieșirea completă din piața muncii. Cei 14,3% care erau deja șomeri înainte de pensionare reflectă exact această traiectorie.
Pensiile mici, un nivel de trai relativ scăzut și o piață a muncii cu puține opțiuni de tip part-time pentru vârstnici completează tabloul. Într-o economie unde lucrul cu program redus este slab dezvoltat, alegerea nu este între muncă și pensie combinate, ci între una și cealaltă.
Cazul Olimpiei Cojocaru, ilustrare a unei generații
Publicația italiană a ales să pună pe frontispiciul relatării cazul unei singure pensionare. Olimpia Cojocaru are 77 de ani, a lucrat ca tehnician de laborator în industria textilă și s-a pensionat la vârsta de 50 de ani, după 31 de ani de muncă. Formularea ei este directă: "Am lucrat 31 de ani, iar asta este suficient".
Nu este o poziție izolată. Ea încapsulează, într-o singură frază, ceea ce Eurostat descrie statistic. Pentru mulți dintre cei pensionați în anii 1990 și 2000, ideea că munca după pensionare este o opțiune firească pur și simplu nu a existat. Legislația permitea ieșirea, industria oferea puține alternative pentru continuare, iar cultura profesională nu presiona pe nimeni să rămână.
Așa se explică formularea folosită de adnkronos.com, parafrazată în presa română drept "M-am săturat să lucrez, mă pensionez". Publicația italiană folosește sintagma pentru a marca un contrast cu propria societate, unde discuția despre prelungirea vieții active este centrală de peste un deceniu.
Ce înseamnă pentru piața muncii din România
Un procent atât de mic de pensionari activi are consecințe pe mai multe planuri. Reduce oferta de forță de muncă cu experiență într-un moment în care România se confruntă deja cu deficite pe multe segmente. Elimină un canal prin care veniturile suplimentare ar completa pensiile mici. Și marchează o discontinuitate între generații, pentru că experiența profesională nu se mai transferă natural la locul de muncă.
Vezi si articolul: Taxă nouă de 3 euro pe coletele din afara UE de la 1 iulie 2026.
Pentru companii, absența pensionarilor activi înseamnă că soluțiile de mentorat, de consultanță ocazională sau de muncă sezonieră depind aproape exclusiv de importul de forță de muncă sau de programe formale. La nivelul bugetului de pensii, presiunea pe generațiile active crește, pentru că raportul dintre contribuabili și beneficiari se menține dezechilibrat.
Comparația cu media europeană arată și că modelul românesc este atipic. În state ca Suedia, Estonia sau Portugalia, pensionarii care mai lucrează depășesc frecvent 20%. Acele economii au construit sisteme unde combinația între pensie și venituri din muncă este permisă fiscal și încurajată cultural.
Cum privește presa italiană diferența
Faptul că adnkronos.com a ales să scrie despre România nu este întâmplător. Italia se confruntă cu propriile dezbateri despre vârsta de pensionare, iar comparația cu un stat unde pensionarea la 50 de ani a fost posibilă legal servește ca element retoric. Jurnaliștii italieni concluzionează, potrivit relatării preluate de G4Media, că "o întreagă generație" de români s-a îndepărtat imediat de viața profesională după pensionare.
Formularea este dură, dar reflectă acurat cifrele. Diferența dintre 1,7% și 13% nu este o nuanță statistică, ci un ordin de mărime. Descrie două culturi diferite ale muncii la vârsta a treia, iar Eurostat oferă doar imaginea în date. Interpretarea, în cazul relatării italiene, se face din perspectiva unei societăți care încearcă să extindă viața activă cu mai mulți ani, nu să o comprime.
Pentru cititorul din România, contrastul are o valoare practică. Semnalează că generațiile care intră acum spre pensie, sub o legislație mai strictă și cu perspective de viață mai lungi, vor lua alte decizii decât cei pensionați acum 20 sau 25 de ani. Datele Eurostat nu prevăd viitorul, ci fotografiază un moment de tranziție.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă că doar 1,7% dintre pensionarii români mai lucrează?
Cifra vine dintr-o analiză Eurostat pe forța de muncă europeană, care a chestionat persoane între 50 și 74 de ani ce primeau pentru prima dată pensia de bătrânețe. Rezultatul arată că, la momentul intrării în pensie, aproape toți respondenții români au renunțat definitiv la muncă. Doar 1 din aproximativ 60 dintre cei chestionați continua să aibă un venit din activitate profesională, comparativ cu 1 din 8 la nivelul UE.
De ce este atât de mare diferența față de media Uniunii Europene?
Explicațiile combină legislația veche de pensionare, restructurările industriale masive după 1990 și absența unei piețe dezvoltate de muncă part-time pentru vârstnici. Multe categorii profesionale, printre care mineri, angajați din industria textilă sau alte sectoare cu condiții grele, au avut dreptul la pensie anticipată după stagii scurte. La acestea s-au adăugat pensii mici și o cultură profesională care nu a încurajat continuarea activității după momentul retragerii oficiale.
Cum se compară vârsta de pensionare în România cu restul UE?
Potrivit relatării presei italiene, în România lucrătorii pot ieși la pensie după circa 30 de ani de muncă, uneori la vârsta de 50 de ani. Această practică se aplica mai ales generațiilor pensionate în anii 1990 și 2000, sub legi anterioare. În Uniunea Europeană, media vârstei reale de pensionare este mai ridicată, iar continuarea activității profesionale după atingerea acestei vârste este o normă în multe state.
Ce arată cifra de 14,3% șomeri înainte de pensionare?
Procentul indică faptul că un segment important dintre pensionarii români chestionați ieșiseră deja din piața muncii înainte de a începe să primească pensia. Nu este o alegere personală, ci reflectă traiectoriile impuse de restructurările industriale și de dificultatea reintegrării pe piața muncii la vârste mari. Pentru aceștia, pensionarea a marcat oficial ceva ce se întâmplase deja în practică: încheierea vieții active.
